La capitolul democrație, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, ocupând locul 62 în lume, cu un scor de 6,45, conform indexului anual al democrațiilor realizat de grupul britanic „The Economist”. România face parte din categoria democrațiilor „deficitare” și se află doar la 0,45 de puncte de categoria regimurilor hibride.
Ce trebuie îmbunătățit
România are un scor mic la capitolul „funcționarea instituțiilor statului” (6,43). Pentru a îmbunătății acest aspect este nevoie de o reformă profundă în modul în care funcționează unele instituții ale statului. România și-a îmbunătăți de pildă acest capitol cu o mai mare transparentizare și cu o birocrație redusă. Corupția poate fi de asemenea un motiv pentru care unele instituții ale statului nu funcționează la nivel optim. În acest sens lupta anti-corupție are ramificații în mai multe zone și ea trebuie continuată. Eficientizarea permanentă a instituțiilor statului trebuie să reprezinte un obiectiv central pentru orice guvern.
Un alt capitol la care țara noastră a obținut un scor mic este legat de „participarea politică” (5,56). În orice democrație funcțională, participarea politică este esențială, de vreme ce democrația se bazează pe un contract social între guvernanți și guvernați. Fără participare, democrația nu poate funcționa, iar statul respectiv se transformă într-o tiranie. Regimurile autoritare nu au nevoie de participare politică și chiar încearcă să o blocheze. Lipsa participării politice este observabilă de pildă la alegeri, atunci când românii participă într-un număr tot mai redus. Pe de altă parte, un nivel scăzut de participare politică este un simptom al lipsei de încredere a populației în instituțiile democratice din statul respectiv. Așa cum observăm din sondajele de opinie, încrederea românilor în instituțiile democratice ale statului român se menține la niveluri scăzute. Prin urmare, nu este de mirare că și participarea politică are de suferit. Un cetățean care nu are încredere în instituții, nu va participa activ la procesul de funcționare a democrației respective. Pentru a crește nivelul de participare politică, prin urmare, guvernanții trebuie să lucreze la îmbunătățirea propriei imagini și să redea oamenilor încrederea în instituțiile reprezentative din România.
În fine, România a obținut un scor mic și la capitolul culturii politice (3,75). Cu alte cuvinte răspândirea valorilor democratice în societate este deficitară. La fel ca participarea politică și cultura politică este esențială pentru funcționarea unei democrații. Ea ne spune ceva despre valorile pe care o societate le împărtășește, din punct de vedere politic. De pildă, în Statele Unite, cultura politică americană este centrată în jurul unor valori precum: libertatea, egalitatea, individualismul și democrația. Acestea sunt valorile care compun cultura politică americană. Dar cultura politică este strâns legată de educație și mai ales de educația civică a oamenilor dintr-un stat. În lipsa educației civice nu ne putem aștepta ca statul respectiv să aibă o cultură politică solidă, axată pe valori democratice. În lipsa acesteia, statul respectiv riscă să cadă în zona autoritarismului sau chiar a totalitarismului. Penturu a remedia această situație și a crește nivelul culturii politice din țară, guvernanții ar trebui să investească masiv în educație. Cultura civică trebuie să fie studiată serios încă de pe băncile școlilor, astfel încât oamenii să înțeleagă importanța valorilor democratice și să le împărtășească mai departe.
Cu alte cuvinte, există mult loc pentru îmbunătățiri. Guvernanții trebuie să înțeleagă că aceste lucruri sunt la fel de importante precum politicile publice care vizează de pildă infrastructura statului sau politica fiscală. Democrația poate fi reversibilă. Ea trebuie să fie cultivată activ, iar fără o fundație solidă riscă să se prăbușească oricând.
