Salariile profesorilor continuă să fie cel mai important subiect de negociere între Guvern și sindicatele care au inițiat o grevă generală în școlile și universitățile din România. Chiar și după legea salarizării din 2017, profesorii români sunt cu mult în urma celor statelor dezvoltate din Vestul Europei.
România este printre țările cu cele mai mici salarii ale profesorilor debutanți cu normă întreagă. Doar 8.800 de euro brut anual câștigă un profesor debutant la începutul carierei, cu normă întreagă, arată datele UE din 2020-2021. Diferența se face după plata taxelor și contribuțiilor, pentru că un profesor din România va pierde 40% din sumă, în timp ce în alte state contribuțiile nu intră în componența salariului brut și sunt plătite separat de angajator.
În 2023, salariul unui profesor debutant în România a ajuns la 2.580 de lei net pe lună după aplicarea legii salarizării din 2017, ceea ce înseamnă că într-un an obține 28.800 lei net, adică aproape 6.200 de euro net (la un curs euro-lei de 5 lei). În 2023, valoarea salariului brut pentru un profesor debutant ar fi de circa 10.300 euro pe an, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă în ultimii ani. Guvernul Ciucă a fost primul guvern în ultimii 3 ani care s-a arătat dispus să mărească salariile profesorilor și să respecte legea din 2017.
Sindicatele și-ar dori ca un profesor debutant din România să înceapă de la salariul mediu brut al țării, adică circa 7.000 de lei brut pe lună, iar venitul net ar ajunge la 4.100 lei. Ar fi o creștere de 1.520 de lei, peste 60%, pe care economia românească nu o poate suporta într-un timp atât de scurt, mai ales când Guvernul caută soluții să reducă cheltuielile statului. „Când s-a discutat grila de salarizare la nivelul Ministerului Educaţiei, am plecat de la acel reper: salariul debutantului cu studii superioare trebuie să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie”, au declarat sindicaliștii.
Guvernul a respins solicitările sindicaliștilor, în urmă cu o săptămână, și a propus acordarea unor stimulente de 1.000 de lei pentru profesorii debutanți care lucrează în mediul rural sau în zone defavorizate. Sindicaliștii nu au fost de acord cu această propunere, declarând că nu se consideră „asistați sociali”, ci vor salarii care să reflecte efortul lor. „Fără supărare, reacția colegilor noștri din teritoriu a fost foarte clară: nu avem nevoie de așa ceva (de stimulente – n.r.), nu suntem asistați social, nu asta cerem noi în momentul de față”, a declarat Marius Nistor, reprezentantul sindicaliștilor.
Diferența este și mai mare dacă vom compara România cu Germania, unde salariile profesorilor debutanți încep de la 50.000 de euro brut pe an. După plata taxelor și contribuțiilor, un profesor debutant din Germania va avea în mână circa 32.000 de euro, adică 2.700 euro net pe lună. Salariul brut al unui profesor debutant din Germania este de 6 ori mai are decât al unui profesor din România. De asemenea, un profesor din preuniversitar poate ajunge în Germania, aproape de finalul carierei, la un salariu brut de peste 80.000 de euro pe an.
În Franța salariile brute încep de la 25.000 de euro pe an pentru profesorii debutanți, doar că din această sumă francezii plătesc doar impozitul pe venit. În Italia, un profesor are un salariu brut de 23.000 euro pe an și va plăti doar impozitul pe venit, așa cum fac și francezii.
Salariu mediu brut al unui profesor din România era de 12.000 de euro, în 2021, în timp ce în Germania se ajunge la o medie de 70.000 de euro brut pe an. În Franța salariul mediu brut este de 40.000 de euro, în Italia 30.000 euro brut. România și Ungaria sunt statele UE cu cele mai mici salarii medii brute pentru profesori.
Specialiștii europeni arată că există o corelație între salariile profesorilor și PIB-ul pe cap de locuitor: „În general, nivelul salariului mediu efectiv al profesorilor e corelat cu PIB-ul pe cap de locuitor din fiecare țară; astfel, acolo unde nivelul PIB-ului pe cap de locuitor este mai mare, salariul mediu efectiv al profesorilor este mai mare. Ca urmare, cele mai scăzute salarii medii efective sunt acordate, mai ales, în țările cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor – 20000 EUR sau mai puțin – (în Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, România, Slovacia și Serbia). Cele mai mari salarii reale sunt plătite în țările cu cel mare PIB pe cap de locuitor – 40000 EUR sau mai mult – (în Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Țările de Jos, Austria, Finlanda, Suedia, Islanda și Norvegia)”.
România nu are economia Germaniei sau Olandei pentru a ajunge la acel nivel, însă salariile medii ale profesorilor români din școlile publice sunt sub PIB-ul pe cap de locuitor, arată instituțiile europene: „În schimb, în 7 țări, (Cehia, Estonia, Irlanda, Ungaria, România, Suedia și Norvegia), nivelul salariului mediu efectiv al profesorilor de la toate nivelurile de învățământ este sub nivelul PIB-ului pe cap de locuitor”.
Banca Mondială precizează că, în 2021, România avea un PIB pe cap de locuitor de aproape 14.000 de euro. În timp ce PIB-ul țării crește de la an la an, salariile profesorilor au rămas cu mult în urmă la toate nivelurile.
Dacă sindicatele vor reuși să introducă un salariu brut pentru debutanții cu normă întreagă de 7.000 de lei (adică 1.400 de euro) pe lună, atunci într-un an s-ar ajunge la venituri brute de 17.000 de euro brut, ceea ce ar influența în mod direct și valoarea salariului mediu al profesorilor. Dar chiar și 17.000 euro pentru un debutant ar fi cu mult peste PIB-ul pe cap de locuitor al țării. Spre exemplu, Germania are un PIB pe cap de locuitor de circa 48.000 de euro, potrivit datelor BM. Adică salariul brut al unui profesor debutant din Germania începe de la valoarea PIB-ului pe cap de locuitor.
Prin urmare, solicitarea sindicatelor de a avea un salariu brut de 17.000 euro pe an pentru un profesor debutant din România este exagerată într-o țară cu un PIB pe cap de locuitor de aproape 14.000 euro.
