USR a fost responsabil pentru negocierile cu Comisia Europeană privind PNRR-ul României și a introdus reforme care sunt împotriva intereselor cetățenilor români. Reforma pensiilor este un exemplu elocvent în acest sens, deoarece presupune o recalculare a tuturor pensiilor, primii pași spre pensionarea la 70 de ani și o blocare a sistemului de pensii la 9,4% din PIB, ceea ce nu ar face decât să mențină actualele inegalități.
USR a negociat reforma tuturor pensiilor, ceea ce presupune mai multe tăieri și doar o mică creștere a pensiilor minime, pentru care nu există nicio estimare asumată în PNRR. USR a introdus în PNRR obiective care pot provoca revolte în societate, precum opțiunea de a munci până la 70 de ani, într-o țară în care speranța de viață este de 73 de ani. În viziunea USR, românii ar trebui să muncească până la moarte. Comisia Europeană așteaptă proiectele de legi asumate pe aceste obiective, iar în caz contrar România poate pierde circa jumătate de miliard de euro din PNRR.
Spania a avut în PNRR reforma pensiilor, însă ceea ce a realizat guvernul de la Madrid este complet difertit de ceea ce au introdus USR-iștii în România. Pentru a ajuta sistemul de pensii, guvernul a căutat noi surse de finanțare și a introdus o suprataxare pentru spaniolii cu venituri foarte mari. Suprataxarea acestor venituri mari va merge direct la fondul de pensii.
Spania este una dintre țările care oferă cea mai mare pensie în raport cu salariul. Pensia spaniolilor este de peste 80% din venitul net înainte de pensionare, spre deosebire de 62% media țărilor OCDE, arată ft.com. Pentru a-și menține aceste beneficii, spaniolii au căutat noi surse de finanțare, nu o reducere a pensiilor.
Cu noile surse de finanțare pentru sistemul de pensii, guvernul intenționează ca în următorii ani să crească pensia minimă cu circa 22% pentru a le asigura bătrânilor un trai mai bun. O parte din banii luați de la cei cu venituri mari va merge către creșterea pensiilor minime.
Guvernul român, chiar dacă ar introduce noi surse de finanțare prin taxarea celor cu venituri mari, nu ar putea să crească bugetul de pensii mai mult de 9,4% din PIB. USR a decis, la negocierile cu Comisia Europeană, că aceasta trebuie să fie limita pentru pensiile din România. Orice creștere a bugetului de pensii peste acel prag va fi respinsă de Comisie.
Guvernul spaniol a crescut și contribuția asigurărilor sociale cu 0,6 puncte, care vor fi împărțite între companie (0,1) și muncitor (0.5). Această măsură a trezit numeroase nemulțumiri în Spania, deoarece cetățenii au înțeles că o pensie mai mare va fi finanțată din buzunarele lor și mai puțin din conturile companiilor. Guvernul de la Madrid a fost criticat de sindicatele spaniole pentru că reforma nu este una ideală.
În timp ce spaniolii introduc noi taxe pentru a-și finanța bugetul pensiilor, USR-iștii în România vor să elimine taxele pe salariu pentru a falimenta sistemul public de pensii și sănătate. USR are propunerea „zero taxe pe salariul minim”, care s-ar aplica tuturor muncitorilor, inclusiv celor cu venituri foarte mari. Primii 3.000 de lei brut din salariu ar urma să nu mai fie impozitați și taxați, în viziunea USR. Adică un cadou de câteva mii de lei făcut celor care oricum câștigă zeci de mii de lei în fiecare lună.
Spaniolii vor trebui să plătească mai mult pentru a-și menține pensiile, dar și să muncească mai mult. Vârsta de pensionare va crește de la 65 de ani la 67 de ani, având posibilitatea de pensionare anticipată la 65 de ani doar dacă un muncitor are peste 38 de ani de contribuții. Totodată, se vor putea pensiona mai devreme de 65 de ani pensionarii din sistemul de apărare și securitate națională, precum polițiștii sau militarii.
Dar spaniolii nu vor avea „opțiunea” de a lucra până la 70 de ani, cum a cerut USR să fie introdus în România. Speranța de viață în Spania depășește pragul de 80 de ani și va continua să crească în următoarele decenii. În Spania, atât femeile, cât și bărbații se pensionează la aceeași vârsta, în timp ce în România bărbații sunt dezavantajați.
Reforma pensiilor din Spania are la bază principiul solidarității, ceea ce USR a refuzat complet în România. USR-iștii au căutat mereu diferite formule de calcul pentru a reduce taxele celor bogați, precum „zero taxe pe salariul minim”. Reforma negociată de USR în PNRR-ul României menține actualele inegalități și afectează pensiile tuturor cetățenilor, inclusiv ale celor care au contribuit 40 de ani la sistemul public. Cel mai grav aspect e că reforma propusă de USR în PNRR afectează sistemul de securitate națională, deoarece vizează în mod direct pensiile militarilor care și-au câștigat drepturile riscându-și viața zi de zi. USR vrea o recalculare a pensiilor militarilor pe care le consideră „speciale”, în condițiile în care peste tot în NATO militarii au un sistem diferit, pe bază de contributivitate, și cu diferite beneficii în funcție de riscurile pe care și le-au asumat în carieră.
