Agenţia Naţională de Integritate (ANI) confirmă: prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghia (susţinut de PSD), ar putea fi pasibil de o condamnare la închisoare.
Pe 13 ianuarie, PSnews.ro a prezentat cazul prefectului de Mehedinţi, a cărei soţie este angajată la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Cu alte cuvinte, Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.).
CITIŢI MAI MULTE AICI: Soţul organizează alegerile, soţia le controlează. El prefect, ea funcţionar la Autoritatea Electorală Permanentă / EXCLUSIV
Pe 14 ianuarie, redacţia PSnews.ro a adresat către ANI o solicitare în baza Legii 544/2001, în care întrebam ce se întâmplă dacă un prefect este rudă cu un funcţionar din AEP. Redăm mai jos textul solicitării:
„Prin prezenta, în baza Legii 544/2001, vă solicităm să ne precizaţi dacă există vreo problemă legală în situaţia în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă, filiala din judeţul condus de către prefectul respectiv. Mai precis, dorim să ştim dacă apare vreo problemă în cazul în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu cineva din supraveghetorul/reglementatorul alegerilor (AEP)”.
Pe 15 februarie, a sosit răspunsul ANI, în care instituţia dă de înţeles că prefectul ar putea fi acuzat de conflict de interese administrativ sau chiar penal. Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al Agenţiei:
„1. Situația de fapt analizată: dacă există o problemă legală în cazul în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă.
- Dispoziții legale aplicabile:
Conform dispozițiilor art. 70 și următoarele din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:
,,Art. 70:
Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Art. 71:
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.″
În conformitate cu dispozițiile art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:
“Art. 72:
(1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.
(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.”
Articolul 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal reglementează conflictul de interese în materie penală ca fiind:
„Art.301*:
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”
*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 603/2015 a constatat că:
– sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională;
– sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională.
Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm că, exercitarea funcției de prefect simultan cu exercitarea de către o rudă a acestuia a unei funcții în cadrul Autorității Electorale Permanente poate să genereze o situație de conflict de interese în cazul în care sunt întrunite condițiile menționate de dispozițiile art. 72 din Legea 161/2003 (conflict de interese de natură administrativă), respectiv de dispozițiile art. 301 Cod Penal (în cazul infracțiunii de conflict de interese).
Precizăm că acesta reprezintă punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate și nu o interpretare generală și obligatorie a textelor de lege amintite”.
