Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat iresponsabilitatea unor țări membre ale Uniunii Europene, referindu-se la Olanda, pentru că blochează elaborarea unui răspuns european concertat și unit în fața provocărilor economice generate de noul coronavirus. Fostul prim-ministru al Luxemburgului, dar și ex-șeful Eurogrupului în perioada crizei financiare din 2018, Juncker a avertizat că vede “un risc ca țările din sud să se abată de la proiectul european dacă Uniunea nu știe să reacționeze cu solidaritate”.
Într-un interviu acordat cotidianului francez Liberation, Juncker a susținut crearea unei capacități europene de împrumuturi, în contextul neînțelegerilor dintre statele membre privind emitarea de obligațiuni de tip “coronabonds”, notează Le Figaro.
Blocarea folosirii Mecanismului european de stabilitate este “iresponsabilă”, a declarat Jean-Claude Juncker, care în perioada 2005-2013 a ocupat și poziția de șef al Eurogrupului, formatul miniștrilor de finanțe din zona euro, calitate politică prin intermediul căreia a avut un rol decisiv la crearea MES, o instituție creată de statele membre din zona euro cu o capacitate maximă de creditare de 500 de miliarde de euro, scrie caleaeuropeana.ro.
Juncker a spus că această iresponsabilitate derivă dintr-o “încăpățânare ideologică” de a pune în aplicare condiționalități severe și a reamintit că el însuși a propus crearea de obligațiuni comune în perioada în care era șef al Eurogrupului.
“În decembrie 2010, în calitate de președinte al Eurogrupului, am propus crearea eurobondurilor, astfel încât toți membrii zonei euro să beneficieze de aceeași rată a dobânzii. Dar este necesar să facem diferența cu „coronabonduri: nu este vorba despre mutarea datoriilor naționale din trecut, o idee împotriva căreia s-a ridicat jumătate din Europa, ci despre mutualizarea datoriei care va rezulta din stabilirea mijloacelor bugetare necesare pentru a răspunde crizei coronavirusului”, a explicat el.
Una dintre măsurile importante europene ca urmare a crizei economico-financiare din 2008 a fost, de altfel, înființarea Mecanismului european de stabilitate, mai ales în contextul în care Olanda, dar și Germania, s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale, denumite la vremea respectivă “eurobonduri”.
“Este o problemă de organizare în comun a acestei finanțări a crizei actuale, prin combinarea diferitelor instrumente: Banca Europeană de Investiții, MES, bugetul european și în final, coronabondurile”, a adăugat el, criticând Olanda. “Discursul Olandei constă în a spune că nu trebuie să plătească datoriile celorlalți: dar nu este vorba de plata datoriilor din trecut, ci de organizarea viitoarei finanțări a costurilor crizei”, a explicat fostul șef al executivului european, calificând drept “curioase, eronate și scandaloase” cuvintele ministrului olandez al Finanțelor, Wopke Hoekstra, “care a solicitat un audit al politicilor bugetare ale țărilor din sud”.
În continuarea unui avertisment al unui predecesor de-al său, Jacques Delors, care a afirmat că există un “pericol mortal” pentru Uniunea Europeană dacă nu este mai unită în fața acestei crize, Jean-Claude Juncker a spus că vede “un risc ca țările din sud să se abată de la proiectul european dacă Uniunea nu știe să reacționeze cu solidaritate”.
Pledoaria lui Juncker vine înainte ca miniştrii europeni de Finanţe să se reunească joi prin videoconferință într-o nouă încercare pentru a ajunge la un punct de vedere comun cu privire la un set de măsuri fiscale necesare pentru a combate pandemia de coronavirus, după ce la prima reuniune, care a avut loc marţi, nu au putut depăşi divergenţele de opinie.
Miza acestor discuţii îndelungate este un pachet de aproximativ 500 miliarde de euro compus din împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanţii pentru companii de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi sprijin pentru schemele naţionale de şomaj parţial, reamintește Agerpres, citând DPA. În schimb, nu se întrevede încheierea unui acord privind emiterea unor obligaţiuni comune, aşa cum au cerut Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemie, pe fondul opoziţiei Germaniei şi Olandei.
Marți, neînțelegerile dintre miniștri au fost generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului, îndeosebi Germania și Olanda şi cele din sud, cu precădere Italia, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune, aşa numitele coronabonduri. La aceeaşi reuniune, Comisia Europeană a prezentat o serie de estimări conform cărora economia blocului comunitar ar putea să înregistreze o contracţie de 10% în acest an.
Italia ar fi vrut un acord mai ambiţios cu referinţe mai clare la viitoarele emisiuni comune de obligaţiuni, în timp ce Olanda a militat pentru introducerea de condiţii pentru orice linie de credit de la UE acordată ţărilor în nevoie. Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.
