Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, alături de Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei – țară care deține Președinția G7, și de Jean-Yves Le Drian, ministrul de externe al Franței – stat care asigură Președinția Consiliului Uniunii Europene, vor co-prezida, marți, Conferința internațională de sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Conference). Conferința organizată de Germania, Franța și România vizează lansarea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform).
În plus, inițiativa șefilor diplomațiilor de la București, Berlin și Paris vizează generarea de sprijin imediat și ferm la nivel politic, financiar și material suplimentar pentru Republica Moldova din partea statelor și instituțiilor Uniunii Europene, a țărilor G7, a instituțiilor financiare și organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare.
La evenimentul de la Berlin vor participa, de asemenea, Natalia Gavrilița, Prim-ministrul Republicii Moldova și Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova. De asemenea, vor participa la Conferință miniștri ai afacerilor externe din state ca Austria, Canada, Lituania, Finlanda, Danemarca, Cehia, Olanda, Italia, Canada, Liechtenstein, Norvegia, precum și reprezentați ai organizațiilor internaționale, inclusiv financiare.
Evenimentul a fost anunțat de șeful diplomației române la 21 martie 2022, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE) de la Bruxelles: http://www.mae.ro/node/58178.
Țările vecine Ucrainei se confruntă cu un număr din ce în ce mai mare de refugiați. Este și cazul Republicii Moldova, care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni raportat la numărul de locuitori de la începutul invaziei ruse, situație ce completează un context intern marcat de crize pre-existente în țara vecină.
În acest sens, ministrul român al afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologul austriac, Alexander Schallenberg, au adresat recent o scrisoare comună Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell și comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocierile de extindere, Olivér Várhelyi, solicitând un pachet consistent de asistență pentru Republica Moldova, pentru a face față refugiaților și, de asemenea, având în vedere o posibilă nouă criză energetică și alte provocări.
În același timp, în acest context deosebit, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a subliniat constant necesitatea de a fi promovată și sprijinită perspectiva europeană a Republicii Moldova, reiterând sprijinul României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe lângă aderarea Ucrainei și Georgiei. Toate cele trei țări merită, din perspectiva României, perspective reale privind apartenența, în viitor, la familia europeană.
Ca urmare a agresiunii militare declanșate la 24 februarie 2022 de către Federația Rusă împotriva Ucrainei, Republica Moldova se confruntă cu o criză umanitară și economică generată de valul masiv de refugiați din Ucraina.
De la începutul războiului în Ucraina, un număr de peste 400.000 de ucraineni au trecut granița cu R. Moldova. Dintre aceștia, aprox. 100.000 persoane (cca. 4% din populația R. Moldova) între care jumătate copii, se află în continuare pe teritoriul R. Moldova, fiind găzduiți în bună parte în adăposturi sau locuințe private.
Principalele solicitări de sprijin ale R. Moldova vizează primirea de sprijin bugetar, de asistență umanitară – inclusiv prin relocarea refugiaților în alte state membre UE, detașarea de experți FRONTEX, asistență în domeniul securității (adaptat statutului actual constituțional de neutralitate), precum și pentru facilitarea comerțului, puternic afectat de războiul din Ucraina.
Autoritățile de la Chișinău pledează pentru alocarea imediată de asistență financiară nerambursabilă, de către UE, statele membre și alți parteneri de dezvoltare. Cheltuielile Republicii Moldova pentru primirea refugiaților se ridică la aproximativ 1 milion euro pe zi.
Potrivit estimărilor Guvernului de la Chișinău, în situația în care riscurile financiare interne se materializează, nevoile bugetare suplimentare ale Republicii Moldova ar putea crește la 600 milioane de euro, dintre care 405 milioane sub formă de fonduri nerambursabile.
Pe o perspectivă mai largă, este necesar un sprijin mai aplicat și mai bine articulat în domenii cu relevanță directă pentru stabilitatea și dezvoltarea sustenabilă a Republicii Moldova, precum securitatea energetică (inclusiv sub raportul diversificării surselor de aprovizionare respectiv eficienței energetice), finanțarea sectorului privat (mai ales a întreprinderilor mici și mijlocii), asigurarea securității alimentare, consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hibride și întărirea rezilienței sociale. Pe aceste dimensiuni, nevoile de finanțare până la orizontul anului 2024 se ridică, potrivit estimărilor Guvernului Republicii Moldova, la 4,58 miliarde euro.
În cadrul segmentului ministerial al conferinței de la Berlin, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va pleda pentru un angajament cât mai consistent și rapid al statelor participante și, în general, al comunității internaționale în sprijinul Republicii Moldova. De asemenea, șeful diplomației române va prezenta acțiunile întreprinse recent de România în sprijinul Republicii Moldova, precum și obiectivele Guvernului României pentru perioada următoare, în ceea ce privește acordarea de asistență Republicii Moldova, inclusiv în baza priorităților decise de Președintele României în cadrul vizitei efectuate la 16 martie 2022 la Chișinău.
De la începutul conflictului, România a alocat Republicii Moldova asistență umanitară consistentă, sub diverse forme – combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților.
Astfel, în contextul actualei crize, prin Hotărârea CNSU nr. 14/6.03.2022, a fost aprobată acordarea către Republica Moldova, din stocurile constituite ca rezerve de stat aflate în administrarea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), a peste 155 tone motorină, 151 tone benzină și 5000 tone de păcură, în valoare totală de 18.954.000 lei (aprox. 3,8 milioane euro).
În coordonarea Guvernului României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, au fost realizate transporturi însumând 72 tone materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși în Republica Moldova.
De asemenea, au fost organizate coridoare verzi pentru preluarea zilnică directă, pe cale rutieră și feroviară, de refugiați ucraineni din Republica Moldova și transportarea acestora direct în România, cu scopul de a sprijini persoanele afectate de războiul din Ucraina, precum și de a prelua din presiunea cu care se confruntă sectorul public și cel neguvernamental din Republica Moldova.
În România, la Suceava, a fost operaționalizat, din 9 martie, hub-ul umanitar, un centru logistic care vizează colectarea și transportul donațiilor internaționale în sprijinul Ucrainei. În funcție de necesități și de evoluția situației, acest centru poate fi folosit și pentru a direcționa asistență concretă către Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, Guvernul României a aprobat la 25 martie 2022 proiectul legii de ratificare a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chișinău, la 11 februarie 2022, cu prilejul ședinței comune a Guvernelor României și Republicii Moldova. Proiectul de lege se află în prezent în Parlament pentru ratificare, iar după intrarea în vigoare, documentul va constitui unul dintre principalii vectori ai asistenței acordate Republicii Moldova de către țara noastră prin intermediul unor proiecte de dezvoltare.
În cadrul Conferinței de la Berlin vor fi anunțate măsuri de sprijin suplimentare din partea României.
Evenimentul internațional vizează atât constituirea Platformei de sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform), cât și mobilizarea de asistență imediată în sprijinul Chișinăului – financiară, in-kind și sub formă de expertiză pentru reforme.
Pe un orizont mai larg, Platforma va continua să funcționeze totodată drept mecanism de coordonare și susținere a eforturilor de reformă ale autorităților de la Chișinău, cu accent pe domeniile de primă relevanță pentru stabilitatea și agenda europeană ale Republicii Moldova.
Segmentul ministerial al conferinței va fi urmat de dezbateri organizate sub forma a cinci mese rotunde. Mesele rotunde sunt grupate pe următoarele domenii: (1) situația umanitară a refugiaților din Ucraina, (2) combaterea corupției ca prioritate a agendei de reforme a autorităților R. Moldova (panel co-prezidat de România), (3) securitate energetică, (4) asistență financiară și consolidarea rezilienței economice a R. Moldova (5) managementul frontierelor.
Astfel, dezbaterile se vor apleca asupra unor aspecte pe termen mai lung, precum combaterea corupției, consolidarea securității energetice și întărirea rezilienței economice și financiare a Republicii Moldova.
