Majorarea pensiilor începând cu 1 septembrie trebuie analizată din două perspective, consideră consultantul financiar Adrian Bența: ”prima perspectivă este evident cea economică, iar un economist, un fiscalist ca mine, va spune clar că nu sunt bani, iar a doua este cea socială – pensia medie este foarte mică”.
”Dovada cea mai pragmatică a faptului că nu sunt bani este execuția bugetară la 7 luni, când nu mai puțin de 50 de miliarde de lei este deficitul bugetar. Cum funționează în general mecanismul: în sistemul public se majorează cu mult salariile, ne împrumutăm să susținem salariile din sistemul public, iar o parte din salariile brute ale celor din sistemul public – mă refer aici la procentul de 25% la modul general, efectiv la bugetul de asigurări sociale -, ajunge procentul de 21,25 pentru că 3,75 este contribuția la pilonul de pensii. Deci, practic, noi ne împrumutăm ca să dăm salarii în sistemul public, iar o parte din acești bani se duc la bugetul asigurărilor sociale. Un economist cinic ar spune „Îmi pare rău. Nu sunt bani””, a declarat Adrian Bența pentru PS News.
Economistul susține, însă, că, în ciuda poverii bugetare, majorarea pensiilor e necesară, în condițiile în care pensia medie, bazată pe contributivitate, este ”undeva la 1.350 de lei”.
”Personal, nu știu cum se descurcă o persoană care ar fi singură la pensie cu 1350 de lei, când are de plătit și o întreținere, când are de achiziționat medicamente, când are de cumpărat mâncare, nu mai vorbesc de alte achiziții. Cred că foarte, foarte greu și atunci trebuie să iei o decizie, că nu poți, normal să ții într-un venit foarte redus milioane de cetățeni ai țării și atunci apare într-adevăr această a doua discuție: o componentă socială.
Trebuie să găsești o soluție să îmbunătățești traiul acelor persoane dar ne raportăm și la faptul că nu mai puțin de vreo 800.000 de persoane sunt pe pensia aceea socială minimă”, a precizat Bența.
Consultantul financiar susține că ”partea cea mai urâtă a discuțiilor despre majorarea pensiilor este jocul politicianist”.
”Din această cauză, discuția asupra pensiilor este grav accentuată, în sensul că politicienii folosesc în scopul lor personal, evident pentru a obține voturi, în loc să se uite la interesul general al comunității.
Să luăm un exemplu concret: în legea inițială, procentul de creștere a pensiilor era de 40%, un procent extraordinar de mare pe care eu, ca economist, nu cred că eram în stare să îl pun vreodată în aplicare și nicăieri în Europa într-o țară normală nu pot exista creșteri de 40%.
Acei politicieni care au crescut cu 40% pensia, în momentul ăsta acuză Guvernul că a redus pensiile. Ceea ce este un lucru incorect. Creșterea cu 14% a punctului de pensie acum aduce undeva la vreo 200 de lei aproximativ, ca medie, o majorare a pensiei. Deci dacă crește de la 1350 se duce undeva la 1550 de lei aproximativ. Nu poți să spui că este o creștere spectaculoasă, dar măcar este ceva. Și iarăși nu poți să spui că au scăzut pensiile în momentul în care ele au crescut. N-au crescut atât de mult cât se spunea în legea inițială și atunci trebuie să evităm zona aceasta de discuții politice asupra fondului de pensii. Și avem o situație mult mai generoasă. Finanțarea bugetului de pensii în acest moment se face strict prin 3 surse: prima sursă este contribuția actualilor salariați.
Deci salariații de astăzi, eu sunt salariat, dumneavoastră sunteți salariat, plătesc contribuție la bugetul de pensii din procentul total de 25%, efectiv ajunge în bugetul de pensii de 21,25%. Diferența este pilonul doi de pensii. Mai platesc contribuție la pensii persoanele fizice ce desfășoară activități independente și produse libere.
De exemplu, Adrian Bența, chiar dacă sunt salariat, am și venituri din PFA, plătesc încă o contribuție la pensie. Diferența efectiv se alimentează din bugetul de stat. Nu sunt alte surse de finanțare”, a completat consultantul financiar.
Economia privată, cea care va suporta aceste majorări, este însă într-o situație dificilă pe fondul pandemiei de coronavirus.
”Salariile sunt așa cum sunt, vedem că ne apropiem de 500.000 de șomeri oficiali, de data aceasta nu vorbim de cei care își caută individual loc de muncă fără să treacă pe la agențiile de ocupare a forței de muncă. Prin urmare, problema reală este realizarea unor salarii bune în sistemul privat.
Ar mai fi o altă problemă: multe companii de stat, din păcate, nu plătesc asigurările sociale. Acum o perioadă de timp, din top 10 datornici la bugetul de stat, 9 erau companii de stat, una era privată, dar până la urmă a câștigat litigiul cu autoritățile de stat. Deci unul dintre principalii debitori sunt exact companiile de stat. Și atunci ce se întâmplă? Se întâmplă un lucru care este o concurența neloială cu salariații din privat. Mă duc la o companie de stat care nu-și plătește asigurările speciale, au salariul mai mare decât în privat pentru că nu plătesc taxele, iau o pensie mai mare când ies la pensie pentru că au salariul brut mult mai mare și de fapt, aceste companii concurează neloial cu angajatorii din privat și salariații din privat și asta este o problemă a statului”, a punctat finanțistul.
Adrian Bența susține că, per ansamblu, în acest moment bugetul de pensii este greu finanțabil.
”Nu este imposibil, dar subliniez: este greu finanțabil. Probabil în octombrie, în noiembrie o să vedem impactul real al majorării pensiilor în funcție de situația forței de muncă din acea perioadă. De ce spun treaba asta? Până în 25 octombrie, angajatorii au prorogarea termenelor de plată a obligațiilor la stat pentru taxe și impozite. Unii fac plățile la timp. Eu, de exemplu, îmi plătesc toate dările la timp și pentru salariați și pentru PFA-ul meu și pentru firmă și pentru tot. Dar alte firme poate și-au amânat plățile și de-abia atunci când vine scadența o să vedem câte firme mai sunt în picioare, câți angajați or să meargă mai departe, câți angajatori decid restructurări și concedieri, de-abia atunci vedem. Și în funcție de ce se întâmplă în lunile noiembie-decembrie putem aprecia cât de bună a fost decizia de a crește pensia”, a mai spus Bența.
Consultantul financiar subliniază că majorarea pensiilor ar fi trebuit făcută într-o perioadă care să nu se presupună cu alegerile.
”Este binevenită o majorare. Ideea este bună din punctul de vedere al persoanelor care au un trai necăjit și problema pe care o avem este că este folosită în scop electoral. Și asta nu este bine. Majorarea punctului de pensie trebuia să fie făcută într-o perioadă care să nu se suprapuneau cu alegerile locale. Pentru că ce se întâmplă: am majorat pensiile în septembrie, la sfârșit sunt alegerile, după care vine noiembrie cu alegerile parlamentare și tot așa, și o să se bată partidele politice între ele că unii au tăiat pensiile, unii au majorat și tot așa. Asta e chiar neplăcut, pentru că nu politicienii participă la finanțarea fondului de pensii. Cert este că actualii salariați, actualii PFA și eventual alți cetățeni plătesc taxe”, a conchis Adrian Bența.
