Bugetul Uniunii Europene (UE) devine o problemă între Franța și Germania care au viziuni diferite pentru următorii 7 ani, în timp ce Italia preferă să rămână în umbră și să aștepte rezultatul negocierilor dintre principalele două economii ale Europei.
Franța, sub conducerea președintelui Emmanuel Macron, joacă un rol important pe scena politică europeană, vorbind deschis despre interesele sale sau viziunea ei despre viitorul Europei. Emmanuel Macron cere un buget al UE pentru apărare și nu renunță la planurile sale privind armata europeană, dorindu-și ca în viitorul apropiat UE să facă primii pași pentru a investi în apărare, precizează express.co.uk. În demersul său pentru apărarea europeană, Macron nu ar refuza ajutorul Marii Britanii care rămâne un partener UE, momentan.
Numai că Angela Merkel, cancelarul german, nu a răspuns până acum la solicitările lui Macron și Germania pare scufundată în problemele sale de politică internă, unde nimeni nu știe cine va conduce țara în următorii 7 ani, pentru că Merkel nu va mai rezista atâția ani la cârma Germaniei.
Totuși, Heiko Maas, ministrul german de Afaceri Externe, a spus că „Germania este pregătită să se implice mai mult militar”. El a cerut o „uniune europeană pentru apărare și securitate ca pilon european puternic al NATO”. Din declarația acestuia înțelegem că o viitoare armată europeană va rămâne sub umbrela NATO, însă va avea mai multe putere de decizie în viitoarele conflicte.
Dar revenind la bugetul Uniunii Europene, Franța și Germania sunt foarte departe de un numitor comun. Emmanuel Macron își dorește ca toate „rebate” (reducerile) să fie eliminate, în timp ce Germania vrea o cotă de 1% și să păstreze și reducerile.
Parisul vrea eliminarea reducerilor deoarece Macron consideră că „sistemul actual de finanțare este arhaic, nedrept și ilizibil”, transmite express.co.uk.
Acest lucru nu înseamnă că Franța este neapărat dispusă să aloce mai mulți bani, ci doar vrea ca actualul sistem să se concentreze mai mult pe problemele Uniunii Europene. E mai mult o luptă pentru obiectivele strategice, nu doar pentru bani. Totuși, politicienii de la Paris nu ar accepta o reducere a fondurilor pentru agricultură, arată france24.com. Situația din Franța este oricum tensionată, iar reducerea fondurilor UE pentru agricultură ar putea scoate fermierii în stradă, așa cum am mai văzut și în ultimii ani, Emmanuel Macron fiind un președinte cu numeroase probleme în politica internă, chiar dacă pe plan european încearcă să pară puternic și sigur de intențiile sale.
Ministrul francez al Afacerilor Externe a declarat că vor merge la negocieri „într-o manieră ofensivă – nu vom accepta un acord care să întrerupă Europa. Franța nu este pregătită să pună mai mulți bani pe masă pentru a-i da la nesfârșit vecinilor”, informează express.co.uk.
Dar propunerea lui Charles Michel, președintele Consiliului European, de a crește bugetul la 1,074% din veniturile naționale brute (VNB) ar putea fi acceptată de Franța dacă UE își va îndrepta atenția spre apărare. Germania rămâne fidelă ideii de a reduce bugetul la 1% și este format deja un grup mic în jurul acestei idei, alături de Austria, Danemarca, Olanda și Suedia.
Angela Merkel a declarat că negocierile vor fi „foarte dure” și a subliniat diferența dintre ceea ce vrea Parlamentul European – un buget de 1,3% din VNB – și ceea ce a propus Consiliul European – 1,074% din VNB, arată politică.eu.
Italia arbitrează timid negocierile
Italia este a treia putere a Uniunii Europene și decizia ei va fi importantă în negocieri, așa cum s-a văzut și în bătălia pentru cele mai importante funcții din Europa.
Premierul italian Giuseppe Conte nu este de acord cu reducerea bugetului UE, deoarece ar duce „mari dificultăți pentru Uniune în vederea atingerii propriilor obiective sau ar face dificilă susținerea statelor membre”. Italia dorește fonduri pentru coeziune și agricultură, fiind unul dintre beneficiarii acestor fonduri, dar mai dorește de asemenea bani pentru tranziția la energia verde, cercetare, inovare digitală, apărare și pentru competitivitatea globală a companiilor europene, arată ilsole24ore.com.
Politicienii de la Roma propun și noi surse de venit, nu vor ca bugetul UE să se bazeze doar pe banii statelor membre. Aceste propuneri ar fi: baza fiscală consolidată comună a societăților (CCTB) și web tax, o taxă aplicată giganților online – Google, Facebook, Apple etc. care au beneficiat de avantajele pieței unice fără a participa sau plătind foarte puține taxe. Dacă măsurile italienilor vor fi accepte, am putea asista la o mică reformă fiscală în UE.
Italia este de acord cu eliminarea „rebate”, reducerilor de care se bucură Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Olanda ca urmare a reducerii acordate de Marea Britanie în 1984 când bugetul era în proporție de 70% pentru agricultură.
Una dintre marile cerințe ale Italiei va fi și flexibilitatea privind deficitul bugetar. Limitele impuse momentan de Comisia Europeană împiedică posibilitatea de intervenție a statelor membre. Politicienii de la Roma vor să fie aibă mai multe șanse să intervină în cazul unor măsuri sociale sau de urgență.
Italia și Franța au mai multe șanse să facă o alianță în privința bugetului Uniunii Europene decât Italia cu Germania. Și Emmanuel Macron și-a exprimat în trecut interesul pentru a taxa giganții web, iar această măsură ar putea fi aplicată în următorii ani pentru a crește bugetul UE. Germania este dispusă să analizeze această posibilitate doar cu un raport al Comisiei Europene.
Poziția Italiei privind bugetul Uniunii Europene (UE) ar putea fi decisivă pentru fondurile de agricultură și coeziune, de unde România ar avea cel mai mult de câștigat. Italia ar urma să formeze un grup cu Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Malta, Cehia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria – toate aceste țări care doresc să nu fie reduse fondurile pe agricultură și coeziune, arată rainews.it.
