Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi a acordat, vineri, o declarație pentru PSnews.ro, în care a descifrat planurile Alinei Gorghiu pentru Partidul Național Liberal, precum și implicațiile ridicării vizelor pentru Canada.
Președintele PNL București a exclus ipoteza ca Gorghiu să demisioneze din fruntea partidului, exprimându-și încrederea că formațiunea politică se va afla în centrul viitoarei „formule guvernamentale” care îl susține pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat de premier.
„Nu se va întâmpla acest lucru în practică (demisia Alinei Gorghiu – n.r.), pentru că PNL-ul cu siguranță va fi partidul în jurul căruia se va construi viitoarea formulă guvernamentală – evident, într-un parteneriat cu Dacian Cioloș, cel pe care ni-l dorim prim-ministru și după 11 decembrie”, ne-a spus Bușoi.
În ciuda insistențelor noastre, Cristian Bușoi a rămas ferm: „Nu are sens să vorbim despre lucruri care sunt puțin probabile a se întâmpla”.
În altă ordine de idei, eurodeputatul a apreciat că ridicarea vizelor pentru Canada „e un succes mare al României, un succes mare al președintelui Iohannis, al diplomației românești și arată o încredere pe care o au cei din Canada față de România și cum arată ea astăzi, cu lucrurile bune care s-au întâmplat în ultima perioadă”.
În schimb, Cristian Bușoi a ținut să contrazică temerile privind implicațiile acordului comercial Canada-UE (CETA) asupra IMM-urilor din România, care ar putea fi dezavantajate, în favoarea corporațiilor.
„Există multe discuții și în ceea ce privește CETA, și în ceea ce privește TTIP-ul. Sigur că nu există acorduri perfecte. Cred, însă, că nu sunt îndreptățite aceste temeri, pentru că, în opinia mea, nu am găsit elemente care să favorizeze în mod fățiș marile corporații. Nu e ușor pentru IMM-uri să intre într-o competiție cu marile corporații, dar, în același timp, eu, unul, nu am elemente să cred că ar fi fost un astfel de scop”, a explicat Bușoi.
Ultima temă despre care a vorbit prim-vicepreședintele PNL s-a referit la sistemul EES, care va monitoriza intrările în și ieșirile din UE ale migranților provenind din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană și care face obiectul unor suspiciuni conform cărora ar putea fi folosit în scopuri Big Brother.
„Vă aduceți aminte că o discuție asemănătoare a fost și în Statele Unite ale Americii, după atentatele din 2001, atunci când s-a înăsprit foarte tare legislația și când, prin această înăsprire, multe organizații non-guvernamentale și jurnaliști au acuzat că se vor deteriora democrația, drepturile omului, viața privată în Statele Unite. Or, au trecut deja 15 ani de atunci și acest lucru nu s-a întâmplat; dimpotrivă: Statele Unite ale Americii, chiar dacă au o legislație mult mai strictă în ceea ce privește supravegherea chiar și a celor dinafara SUA (și, mai ales, cei care vin din anumite zone cu risc, plus toate acele chestiuni care țin de comunicațiile electronice, mailuri, convorbiri și așa mai departe), deci, în ciuda faptului că s-au înăsprit condițiile, lucrul acesta nu a afectat nici intimitatea, nici viața privată, nici libertatea individuală. Eu cred că, atâta timp cât regulile sunt foarte clare și ele se aplică cu discernământ doar pentru cei care pot fi potențiale pericole (și nu se transformă în chestiuni politice sau de presiune personală), nu văd niciun risc, așa încât și la nivelul Uniunii Europene e nevoie să dăm celor care se ocupă cu lupta împotriva terorismului toate mijloacele pentru a ne proteja”, a încheiat Bușoi.
