Într-un interviu pentru PS News, analistul economic Adrian Bența a vorbit despre criza gazelor naturale din România , despre care susține că a fost „generată de o criză a cererii”. Acesta a explicat cum vor fi afectate companiile românești, precizând totodată și măsurile necesare pentru ieșirea din această criză. Analistul a abordat problema și la nivel internațional, explicând ce a generat acest moment critic pentru întreaga lume.
„Cererea de gaze este mai mare decât oferta și, chiar dacă România are în continuare o rezervă de circa 80% din necesarul intern, diferența de 20% trebuie importată și prețurile sunt foarte mari. Companiile vor fi afectate în mod direct sau indirect, depinde foarte mult de tipul de activitate. Să dăm un exemplu concret. Dacă suntem o brutărie și coacem pâinea cu gaze naturale, atunci factura de la gaze va fi dureroasă, care va afecta cel mai probabil prețul de la raft al pâinii. Dacă suntem o campanie de telecomunicații nu ne va afecta foarte mult. Va exista o creștere a cheltuielii cu întreținerea, dar cu siguranță nu foarte mult.
Această criză a gazelor va afecta mai mult profitabilitatea și se va pune problema, în cazul acelor consumatori de gaze, de a rezista în piață, acolo unde gazele sunt materie primă, un principal ingredient pentru a produce ceva. Va afecta mai puțin acei utilizatori care nu sunt consumatori de gaze.
Companiile care furnizează gaze vor putea profita printr-o majorare a prețurilor. Acestea nu vor fi foarte afectate pentru că vor face majorări la prețuri. Vor avea însă probleme în a onora eventualele contracte, unde sunt stabilite și agreate niște cantități fixe. Un anumit operator industrial spune că are nevoie de o cantitate de gaze și aici va fi o problemă în a onora cantitățile, dar la prețuri nu cred că vor exista probleme pentru că ei sunt cei care majorează prețurile”, spune Bența.
În opinia analistului, nu ar trebui să existe intervenții politice în economie, ci mai degrabă „piața ar trebui lăsată la liber”, astfel încât cererea să se regleze cu oferta.
„Din punctul meu de vedere, în acest moment se pot lua măsuri politice, administrative sau nu, depinde foarte mult de implicarea guvernamentală în decizie. Se pot lua măsuri de plafonare a prețului.
De asemenea, pot interveni economiștii, eu spre exemplu nu sunt adeptul intervenției politice în economie, și să spună „lăsați piața la liber că se vor regla ele într-un fel”. La un moment dat, cererea se va regla cu oferta și prețurile se vor așeza acolo unde este normal, între cerere și ofertă.
Vom discuta deocamdată despre monopoluri, care chiar dacă sunt de stat, aceste monopoluri au niște interese care nu sunt mereu în favoarea consumatorului final, și ca orice monopol își dorește să aibă un profit cât mai mare și atunci, ar putea să fie benefice câteva intervenții din partea statului, dar depinde foarte mult de doctrina economică a celui care va fi ministrul Economiei și a celui care va fi ministrul de Finanțe. Eu aș prefera să nu se intervină în reglarea prețurilor dintre cerere și ofertă, dar dacă observăm niște profituri din acestea uriașe care nu s-ar fi realizat în condițiile unei concurențe normale, aș supraimpozita acele profituri”, susține Bența.
De asemenea, acesta precizează ca la nivel internațional, declanșatorul crizei gazelor este Rusia.
„La nivel internațional, lucrurile stau puțin mai delicat. Vorbind pragmatic, știm că furnizorul principal de gaze este Rusia care poate să folosească acest gaz fie în scop economic, fie politic, fie militar și atunci depinde foarte mult de relațiile pe care le are Uniunea Europeană cu Rusia.
Evident, fiind un instrument politic, poți oricând să oprești conducta și poți să îi bagi pe toți în gheață, dar nu este interesul Rusiei să taie gazul pentru că și ei încasează venituri de pe urma acestui gaz, însă poți folosi ca un instrument în diverse negocieri.
România este afectată de această situație, pentru că 20% din consumul de gaze din România provine din Rusia și atunci, orice bulversare pe piața internațională, orice reducere de cantitate conduce la creșteri de prețuri și implicit la costuri mai mari pentru operatorii din România.
Domnul Putin poate să lase prețul mai mic sau mare, acum depinde ce interese strategice are pe termen scurt sau pe termen lung. Pe termen lung, are tot interesul să vândă gazul pentru că este o sursă de venit pentru Rusia, dar pe termen scurt, ar putea oricând să facă niște reduceri de prețuri pentru a putea obține ceva la rândul lui”, conchide Adrian Bența..
