Curtea Constituţională a României a analizat astăzi o serie de excepţii de neconstituţionalitate ridicate în 2017 şi 2018 pe articolul 139 alin 3 din Codul de procedură penală şi articolul 11 alin 1 litera d din Legea SRI privind securitatea naţională a României, care dădeau posibilitatea procurorilor să folosească ca mijloace de probă în dosarele penale orice date ieşite din operarea mandatelor de siguranţă naţională ale SRI.
CCR a decis că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale doar în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, transmite PresaCurată.ro.
Curtea Constituţională a decis:
1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.
2. Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991.
Aşa se face că datele din operarea mandatelor de siguranţă naţională de către SRI nu pot fi folosite în niciun dosar penal de către procurori sau de către instanţele de judecată, spun jurnaliştii publicaţiei citate.
La cererea lui Zgonea
Decizia CCR a fost dată ca urmare a unei sesizări formulate în iunie 2018 de către Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, relatează adevărul.ro. Cu o zi înainte de decizia CCR, Zgonea a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, după ce complicele său şi-a recunoscut faptele încă din timpul anchetei şi a primit doi ani cu suspendare. În dosarul lui Valeriu Zgonea, urmează să se judece apelul, în care însă nu vor mai putea fi folosite probele audio, ca urmare a deciziei CCR.
