PS News vă prezintă mai jos cele mai importante evenimente din ianuarie 2022. Citiți mai jos cum Europa se pregătea de război, Putin mobiliza peste 127.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar președintele României, Klaus Iohannis, convoca CSAT.
Europa se pregătea de război. Putin mobiliza peste 127.000 de soldați la granița cu Ucraina
19.01.2022
Ucraina avertizează că Rusia „aproape a finalizat” reunirea și concetrarea forțelor care ar putea fi folosite pentru o ofensivă împotriva țării, alimentând temerile că Moscova ar putea lansa o invazie în orice moment.
Potrivit celei mai recente evaluări a ministerului ucrainean al Apărării, citată de CNN, Rusia are desfășurate în acest moment în regiune forțe armate care cuprind peste 127.000 de militari. „Puterea totală a grupului Forțelor Armate ale Federației Ruse pe direcția ucraineană este de peste 106.000 de militari. Împreună cu componenta aeriană și maritimă, numărul total este de peste 127.000 de militari”, se arată în evaluarea părții ucrainene.
Raportul numește situația ca fiind „dificilă” și transmite că Ucraina crede că Rusia „încearcă să divizeze și să slăbească Uniunea Europeană și NATO”. Acțiunile Rusiei sunt, de asemenea, „menite să limiteze capacitățile Statelor Unite de a asigura securitatea pe continentul european”, se mai arată în raportul ministerului ucrainean al Apărării. Evaluarea a fost realizată după ce trei runde de discuții diplomatice între Rusia și Occident, menite să reducă criza de securitate din regiune, au eșuat. Informațiile militare ucrainene arată că Rusia a desfășurat trupe din regiunile sale centrale și din est la granița de vest „în mod permanent”.
La sfârșitul lunii decembrie și în ianuarie, Rusia a mutat „stocuri de muniție, spitale de campanie și tehnică militară” la graniță, ceea ce, potrivit Ucrainei, „confirmă pregătirea pentru operațiuni ofensive”.
Documentul ucrainean avertizează că o nouă potențială linie de front a apărut acum de-a lungul graniței sale de nord cu Belarus, un aliat cheie al Kremlinului. „Teritoriul Belarusului ar trebui considerat ca un teatru de operațiuni cu drepturi depline pe care Rusia îl poate folosi pentru a extinde agresiunea împotriva Ucrainei”, se arată în documentul realizat de structura de informații militare ucrainene. Oficialii Departamentului de Stat al SUA au subliniat aceste preocupări marți, spunând că prezența întărită a trupelor Rusiei în Belarus a sporit capacitățile Moscovei de-a lungul graniței cu Ucraina și a dus la îngrijorări sporite cu privire la o invazie. „O capacitate sporită a Rusiei de a lansa acest atac. O oportunitate sporită, căi mai mari, risc crescut”, a spus un oficial al Departamentului de Stat al SUA.
Oficialii americani spun că o invazie rusă a Ucrainei ar putea avea loc în orice moment în următoarea lună. „Planurile militare ruse de a începe activitățile cu câteva săptămâni înainte de o invazie militară sunt ceva ce urmărim îndeaproape și evaluarea noastră a fost că s-ar putea întâmpla oricând între mijlocul lunii ianuarie și jumătatea lunii februarie”, a explicat un al doilea oficial al Departamentului de Stat, citat de CNN. Belarus a devenit „un actor din ce în ce mai destabilizator în regiune”, a spus primul oficial al Departamentului de Stat, subliniind o serie de acțiuni recente, cum ar fi producerea crizei migranților la granița cu Polonia, arestarea activiștilor politici și reținerea a peste 900 de opozanți ai regimului Lukașenko.
Rusia a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupele şi echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. Răspunzând vineri unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări. „Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE rus, în ziua când la Geneva a avut loc o întâlnire între şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi secretarul american de stat Antony Blinken.
Președintele României, Klaus Iohannis, convoca CSAT
26.01.2022
Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 26 ianuarie, la cinci zile după ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a solicitat NATO retragerea trupelor din România și Bulgaria.
Pe ordinea de zi a ședinței CSAT din 26 ianuarie, programată să înceapă la ora 13:00, erau incluse subiecte referitoare la „situația de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre și pe Flancul Estic al NATO” și „măsuri privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate și creșterea rezilienței”.
Întrunirea de la Cotroceni a făcut o analiză a implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate, a anunțat președintele Klaus Iohannis la finalul întrunirii.
„România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a dat asigurări șeful statului.
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, înaintea ședinței CSAT că „nu se pune problema de a trimite soldați sau echipamente în Ucraina”. Oficialul a adăugat că dislocarea unor trupe se poate face doar când este amenințată o țară membră NATO, iar Ucraina nu este membră a Alianței. Dîncu a informat și teoria activării rezerviștilor din cauza posibilului conflict între Ucraina și Rusia.
„Activitarea rezerviștilor se face în fiecare an prin rotație, este o formă de verificare pe care o facem și în fiecare an există câteva mii de rezerviști care primesc ordin. În niciun caz nu s-a discutat, în acest moment, despre activarea rezerviștilor. Nu suntem într-o asemenea situație”, a precizat ministrul Apărării.
În ședința CSAT s-a discutat că escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internațională, iar demersurile Rusiei lasă deschisă și posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici.
România susține integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, dar este pregătită „pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului.”
„Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate”, a punctat Iohannis.
Șeful statului a ținut să sublinieze că toate măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune, trimitere indirectă la cererile Rusiei care reclamă caracterul ofensiv al dotării cu forțe NATO a țărilor din preajma sa.
Totodată, guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu sunt pregătite pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul țării, dar și pentru gestionarea efectelor negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar.
În acest sens, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
