Cine mai are grijă de companiile-cheie aflate în subordinea Ministerului Transporturilor? „Ne chinuim să aplatizăm goluri”, spune ministrul de resort, Dan Costescu, într-un interviu acordat, vineri, PSnews.ro.
Demnitarul a vorbit, în principal, despre CNADNR, Metrorex, RATB şi CFR Infrastructură, dând de înţeles că există acolo probleme majore, dar subliniind că face tot ce poate pentru remedierea neregulilor.
O astfel de soluţie este, în viziunea ministrului, fuziunea dintre Metrorex şi RATB, un prim pas fiind vânzarea de legitimaţii de călătorie comune.
Dan Bucura: La nivelul ministerului, există, în subordine, companii, regii… Toate, la rândul lor, au, în prezent, CA-uri (consilii de administraţie – n.r.). Şi, despre aceste CA-uri, s-au născut tot timpul polemici: despre oamenii care lucrează acolo, cum au ajuns, cine sunt… Aţi făcut, până acum, o radiografie a acestor CA-uri şi intenţionaţi să schimbaţi aceste consilii de administraţie într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat?
Dan Costescu: Radiografia nu este uşoară, pentru că sunt foarte multe companii. Asta e deosebirea dintre un minister din România şi unul din Europa de Vest, unde există doar funcţia de coordonare de la distanţă. Aici, suntem for tutelar. Sunt peste 50 de companii separate (incluzând, evident, şi spitalele) şi e necesar ceva timp. Dar, pe grupe, deja avem o imagine. Ce vreau să vă spun: la toate companiile care se pretează guvernanţei corporative – mai precis, prevederilor OUG 109 (din 2011 – n.r.) –, se va demara acest proiect cât mai curând posibil. Deci, practic, şi CA-urile vor primi management privat, şi directorii generali, acolo unde legea o impune. Unde (din motive de urgenţă, de nefuncţionalitate evidentă) este necesar să schimbăm oameni imediat, ei vor fi schimbaţi, dar nu pentru că, pur şi simplu, trebuie să plece, ci pentru că vom găsi oameni care să rezolve acele probleme care generează neplăceri în momentul ăsta.
Dan Bucura: Vă propun să luăm câteva din aceste structuri din subordinea ministerului, să le facem o scurtă analiză. Aş începe, evident, cu CNADNR-ul. Nu aş sta foarte mult în zona asta, pentru că, în ultima vreme, au existat foarte multe întrebări, discuţii pe tema aceasta. Aş avea, totuşi, o singură întrebare legată de acest CNADNR: pe mandatul fostului premier Victor Ponta, nu s-a făcut nici măcar un metru de autostradă, de asfalt, de drum. În primul rând, care ar fi proiectele dumneavoastră pe zona asta şi dacă vedeţi – de exemplu – parteneriatul public-privat ca o soluţie pentru ca România să aibă, în viitorul apropiat, ceva mai multe drumuri.
Dan Costescu: Da. În primul rând, cu voia dumneavoastră, nu aş face nicio referire la vreo perioadă politică sau la o persoană politică. Pot să fac referire la fenomene şi la sisteme care se întind peste persoane şi peste partide politice. CNADNR-ul este una din cele trei companii mari de investiţii din subordinea Ministerului Transporturilor, alături de CFR Infrastructură şi de Metrorex şi acolo, după cum aţi observat, deja au fost făcute nişte mişcări. Am încercat o resetare a companiei, prin încetarea preluării de atribuţii de director general a domnului Neaga (Narcis Ştefan Neaga, de la CNADNR – n.r.) şi numirea ca director interimar a domnului Homor (Cătălin Homor – n.r.). Proiectele sunt foarte multe şi o primă observaţie din spate (aşa cum spuneam): vin foarte puţine proiecte care pot să înceapă în perioadele următoare, nu neapărat în acest an. Dar vorbim de infrastructură, vorbim de proiecte mari, cu durate de implementare mari (între 4 şi 7 ani sau chiar mai mult) şi, atunci, orice sincopă de pregătire acum 2-3-5 ani chiar se reflectă în goluri de absorbţie pe următoarea perioadă. Asta ne chinuim acum să evidenţiem, să analizăm, să punem toate proiectele pe hârtie şi să venim cu un grafic realist a ceea ce se poate face şi, eventual, să intervenim acolo unde mai putem, unde cursul proiectelor ne-o permite, să aplatizăm acele goluri.
Dan Bucura: Aţi menţionat numele domnului Neaga mai devreme şi acum, deşi am zis că n-o să insist foarte tare pe CNADNR, nu văd cum am putea evita, totuşi, această întrebare. Au fost voci care au spus că, în ceea ce îl priveşte pe dânsul, este un posibil mare vinovat pentru această – zic eu – tragedie legată de Autostrada Orăştie-Sibiu. Sigur: este ancheta DNA-ului acolo, sunt structuri care fac investigaţii… Dumneavoastră v-aţi făcut, totuşi, o părere legată de această poveste, până în momentul de faţă?
Dan Costescu: Da, o părere există, dar, într-o astfel de situaţie, unde s-a vorbit foarte mult, practic, ca ministru, am nişte instrumente administrative foarte reduse. Putem să constatăm funcţionalităţi sau disfuncţionalităţi de management; nici pe departe de a stabili vinovăţii, de a repartiza cuiva vreo vină. Deci nu m-aş alătura să comentez.
Dan Bucura: Şi, printre primele intenţii pe care le aveţi, sunt, probabil, schimbările de persoane: înlocuirea lor în funcţie şi aducerea altora. Nu spunea nimeni că ne aşteptăm să veniţi dumneavoastră şi să spuneţi: el e vinovatul sau el nu este vinovatul.
Dan Costescu: Da. Şi aceste mecanisme exercitate prin căile legale, care sunt, conform Legii 31 (din 1990, privind societăţile comerciale – n.r.): adunarea generală a acţionarilor, consiliul de conducere sau de administraţie (după caz)… Folosind aceste instrumente, lucrăm şi încercăm să îmbunătăţim activitatea.
Dan Bucura: Mă gândeam acum în principiu prin prisma bucureştenilor şi atunci cred că ar fi bine să vorbim şi despre Metrorex. Conceptul acesta de autoritate metropolitană, de unire a Metrorexului cu RATB-ul, a fost foarte mult vehiculat în ultima vreme. Este un model care se practică în Occident (ştiţi şi acele modele foarte bine). Aveţi în atenţie, totuşi, să ducem la bun sfârşit acest proiect? Sau de ce credeţi că nu s-a făcut, până în momentul de faţă, unirea de care vorbesc?
Dan Costescu: Cauzele sunt mai multe şi n-aş insista foarte mult pe ele. Aş menţiona doar două: a fost, la începuturi, o problemă de capacitate tehnică a Primăriei de a trata anumite aspecte de siguranţa circulaţiei, pe care le-a preluat, la acel moment, Autoritatea Feroviară (prin Ministerul Transporturilor). Au fost, probabil, şi nişte orgolii (de a avea în subordine o companie mare care face şi investiţii) sau o teamă de a lăsa două companii mari la Primărie, care, în acel moment (vorbesc de începuturi), avea o situaţie financiară fluctuată. Cauzele acum contează mai puţin; contează unde ne aflăm. Sunt, personal, adeptul integrării mijloacelor de transport urbane şi chiar şi cu cele pre-urbane. În acest sens, am şi avut o întâlnire cu domnul primar general interimar al Capitalei, am discutat despre acest lucru şi am hotărât: până să dezvoltăm conceptul integrării instituţionale, să integrăm întâi funcţional cele două companii. Primul pas este revenirea la practica vânzării de legitimaţii de călătorie comune şi asta am şi stabilit: vom lua o formă nouă. Am ajuns la concluzia că cealaltă n-a mers, din cauză că vindea doar RATB-ul. De această dată, vor vinde legitimaţii ambele companii şi, în felul ăsta, se va asigura o stabilitate şi de numerar (la fiecare companie) şi vom face un prim pas pentru integrare. Urmează să vedem ce alte mijloace de transport putem să atragem în acest cerc de integrare şi să mergem mai departe.
