Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Mureş, Ciprian Dobre (PNL), este invitatul din această săptămână a interviurilor video PSnews.ro.
În interviul acordat redacţiei noastre, co-preşedintele PNL Mureş a vorbit despre actuala guvernare tehnocrată, contextul în care ea s-a instalat, precum şi problemele existente la nivel guvernamental.
De asemenea, liberalul a explicat în ce mod alegerea lui Klaus Iohannis ca preşedinte a schimbat stilul de a face politică în România.
Dan Bucura: Vă propun să ne focusăm și pe Mureș, judeţul dumneavoastră. Și, în primul rând, păstrând această temă a alegerilor, și având în vedere că PNL-ul poate a mai pierdut puțin din forță prin ruperea și formarea noii formațiuni de dreapta (mă refer aici la partidul ALDE), credeți că la aceste alegeri mai puteți face… eu i-aș spune: „surpriză”, pentru că ați câștigat alegerile acolo, într-un fief al UDMR-ului, și poate în condiții în care lumea nu se aștepta să câștigați. Credeți că mai puteți face această surpriză, să-i spunem, la Mureș, având în vedere ecuația dată?
Ciprian Dobre: Da, eu sunt încrezător și întreaga echipă suntem încrezători. Până la urmă, nu e o surpriză neapărat. Acum, că UDMR-ul se mobiliza bine la vot a fost o conjunctură. Eu cred că și românii, dacă e să împărțim, să facem această dihotomie, și românii se pot mobiliza și am mobilizat, cred eu, în 2012.
Dan Bucura: Ruperea, așa cum am spus, a fracțiunii ALDE a influențat, a avut efecte la Mureș?
Ciprian Dobre: Cred că niciodată nu-ți cade bine când colegi pleacă la un alt partid, însă, sincer, pentru noi n-a fost o surpriză.
Dan Bucura: Înțeleg. Să facem un joc al imaginației: PNL-ul câștigă alegerile generale în toamnă și face un nou guvern. Vedeți în continuare viabilă alternativa lui Cătălin Predoiu ca prim-ministru al României în formula inițială?
Ciprian Dobre: Cătălin Predoiu este candidatul nostru pentru prim-ministru. Este în continuare
Dan Bucura: Îl vedeți în continuare o alternativă viabilă.
Ciprian Dobre: Da.
Dan Bucura: Și, în contextul acesta, tot așa, prin prisma dumneavoastră locală, ce priorități credeți că ar trebui să aibă guvernul Predoiu, pe zona aceea a Transilvaniei? Autostrada Transilvaniei ar trebui, poate, un proiect dus la capăt? Sau ce proiecte importante ar trebui să facă guvernul acela?
Ciprian Dobre: Da. Cred că autostrada Transilvaniei este o calitate. Un an de zile ministerul Mediului a ținut avizul pentru acea autostradă și de aceea nu am reușit să începem, practic, șantierul. Licitația s-a ținut, fondurile erau asigurate pentru această autostradă. Eu cred că, în general, noi trebuie să ne gândim și eu nu cred într-o viziune sectorială în ceea ce privește România. România trebuie luată ca un tot unitar și poate România plus Republica Moldova trebuie luată ca un tot unitar și așa cred că ar trebui să gândească un guvern. Nu cred că Transilvania merită mai mult decât Moldova sau Regatul mai mult decât Transilvania. Nu; cred că un guvern trebuie să gândească unitar. Nu cred că, dacă un ministru este de la Brașov, trebuie să facă mai mult pentru Brașov sau dacă e de la Iași trebuie să facă mai mult pentru Iași. Din punctul meu de vedere, este o gândire păguboasă.
Dan Bucura: Dar care s-a cam întâmplat.
Ciprian Dobre: S-a întâmplat, s-a întâmplat în ultimii 25 de ani, însă – încă odată – și acest lucru ține de cultura noastră, dacă a pleca dintre noi trebuie să ne dea nouă mai mult decât celorlalți. Nu, nu cred că de aia trebuie să fii acolo, ca să dai mai mult alor tăi. Nu, cred că lucrurile acestea ar trebui să fie de domeniu trecutului. Eu cred că, în primul rând, ar fi trebuit să ne gândim să ajutăm Piteștiul, pe urmă, evident, să terminăm cu bucățelele de autostradă ale domnului Boc și să începem să unim aceste bucățele și un mare proiect ar fi legarea Moldovei prin autostrada Târgu Mureș – Iași de Occident, de Transilvania, în primul rând, și în funcție de aceste priorități cred că ar trebui condusă România.
Dan Bucura: Bun. Până la acest joc al imaginației, momentan avem un guvern de tehnocrați care a venit pe un fond de simpatie foarte mare. Lumea are, cu siguranță, așteptări de la acest guvern. Să presupunem că guvernul tehnocrat de care vorbim va avea un succes nebun – după un an de zile de guvernare, românii îşi vor regăsi multe din așteptări. Credeți că acest lucru ar putea rivaliza, să-i spunem, cu o moarte a clasei politice din România? Vor pierde foarte mult la acest capitol politicienii, dacă niște tehnocrați vor demonstra că pot să facă ceva mai mult?
Ciprian Dobre: Bine, oricum România are de câștigat dacă un guvern de tehnocrați sau de politicieni conduce și îi merge bine acelui guvern, pentru că dacă unui guvern îi merge bine, îi merge bine României și societății în general.
Dan Bucura: Dar politicienii ar trebui să facă pasul înapoi în contextul acela. Sau nu?
Ciprian Dobre: Nu știu dacă putem vorbi în termeni atât de tranșanți. Pentru că, haideți să mergem să vedem, că doar n-or fi chiar toți din acel guvern tehnocrați. Cuvântul „tehnocrat” are, ca să zic așa, de la Stolojan încoace, o conotație ușor nepotrivită, ca să-i spun așa. Nu cred că poți să-i spui „un guvern tehnocrat”. Însuși primul-ministru este un om cu experiență colosală, dar politică, dar când vorbești de politică, nu înseamnă „partinică”. Un tip care a fost comisar european are o experiență politică la un nivel foarte înalt, dând niște canoane și niște conjuncturi foarte solide.
Dan Bucura: E adevărat.
Ciprian Dobre: Cred că a vorbi despre un guvern tehnocrat sau un guvern politic e foarte greu să faci o asemenea dihotomie, ca să folosesc același cuvânt din nou. Nu, cred că de multe ori putem vorbi despre oameni neimplicați politic și oameni neimplicați politic pot aduce un plus de care partidele au nevoie. Acest an (că nu știu cum să-i spun), în care partidele au făcut un pas în spate și, pur și simplu, nu mai sunt în prim-planul actului de guvernare, poate să fie un reset, poate să fie un refresh pentru întreaga clasă politică. Și, când vorbesc despre întreaga clasă politică, vorbesc, practic, despre cele două mari partide: Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat. Cred că, într-adevăr, trebuie să avem în vedere că partidele politice n-au înțeles, de fapt, semnalul din 14 noiembrie 2014. Atunci a fost un semnal puternic, când Klaus Iohannis câștiga președinția României – un om care, iată, poți să spui că n-are experiență politică – cu o vastă experiență politică, dar la Forul German, în calitate de primar, în cadrul unor proiecte europene solide cu o vastă experiență politică, dar care n-a făcut parte neapărat dintr-un partid. Și atunci acel semnal a fost interpretat foarte lax de către partidele politice. Partidele politice, practic, au acceptat fără să ia măsurile care erau clare pentru noi toți. Toți am înțeles ce s-a întâmplat, toți am înțeles că trebuie să ne facem reglajele de care avem nevoie, pentru că societatea ne cere acest lucru și nu poate să existe o detașare, o decuplare a partidelor de societate. Dacă vrei să fii în prim-planul politicii într-o țară, la un moment dat, trebuie să realizezi cuplajul cu societatea; în afara dezideratelor societății, nu poți fi un partid.
