Codrul frate cu românul, politicianul frate cu investitorul

Pentru România, domeniul silvic reprezintă o problemă spinoasă care nu este de azi de ieri, ci ea există de zeci de ani. Cel mai sensibil subiect din această zonă este cel al defrișărilor ilegale și necontrolate de pădure. În acest sens, am asistat de câțiva ani la discuții privind modificarea Codului Silvic în ideea de a stopa furturile din pădurile României și de a proteja masa lemnoasă.

După ce a fost trecut noul Cod Silvic de către Parlament, la care au lucrat reprezentanți atât ai PNL, cât și ai PSD, noile reglementări s-au oprit la Președinție. Dacă eram înainte de luna decembrie, toată lumea ar fi spus că Traian Băsescu este de vină și că acesta pune piedici intrării în vigoare a unui Cod benefic pentru România. Ghinion! Cel care se află la Cotroceni este Klaus Iohannis, președintele propus de către PNL, partid care vrea să ajungă la guvernare și care vrea să facă o politică altfel.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, pe 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator. Dar în contextul în care o singură mare firmă de export a monopolizat deja piața lemnului, stimulând defrișările fără măsură, argumentația e cel puțin naivă. Unii spun că e complice, dar nu au probe suficiente. De asemenea, societatea civilă spune că aceste prevederi la care face referire președinte ar dezavantaja firma austriacă Holzindustrie Schweighofer, iar retrimiterea în Parlament ar avea de fapt în spate “interese economice dubioase”.

Ministrul Mediului a ținut să precizeze la acel moment că această solicitare a președintelui „nu face altceva decât să întârzie nejustificat punerea în aplicare a unei legislaţii corecte şi moderne, menită să apere micii proprietari de pădure, să combată tăierile ilegale şi să stimuleze extinderea fondului forestier naţional, în special în regiunile cu deficit mare de pădure”.

Ulterior, au apărut informații cu privire la posibile interese ale președintelui. Deputatul PSD Doina Pană, fost ministru delegat al Apelor și Pădurilor în Guvernul Ponta și unul dintre inițiatorii proiectului privind modificarea Codului Silvic, a susținut că proiectul a fost retrimis de șeful statului în Parlament pe fondul lobby-ului companiei austriece SC Holzindustrie Schweighofer SRL. Aceasta a declarat în spațiul public că lobby-iști ai companiei austriece au căutat-o în timpul mandatului său de la Ministerul Mediului în încercarea de a stabili o întâlnire între aceasta și reprezentanții companiei, însă ea a refuzat. Doina Pană a acuzat faptul că „firmele mici românești sunt anihilate de giganți”.

Modul în care a evoluat întregul subiect după retrimiterea în Parlament a Codului Silvic de către Președintele Iohannis nu a fost în avantajul acestuia și nici al PNL.

1). Senatul a respins propunerea de modificare a Codului venită de la Președinție. Senatul a respins cererea de reexaminare trimisă de preşedintele Klaus Iohannis, la legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, legea fiind adoptată în varianta iniţială şi trimisă Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional. Părerile senatorilor au fost unele favorabile introducerii unei cote de piață a masei lemnoase în anumite situații, ceea ce ar reduce exploatare masivă a pădurilor.

2). PSD se menține pe poziție și se află în contradicție cu Klaus Iohannis. PSD își menține poziția de a adopta un Cod care să prevină și sancționeze defrișări ilegale și monopolul, a declarat liderul PSD, premierul Victor Ponta. Acest lucru face ca solicitarea președintelui să nu întrunească majoritatea în Camera Deputaților.

3). PNL încearcă să îl scoată pe Klaus Iohannis din ecuație și să își asume modificările la Codul Silvic, în speranța că imaginea președintelui poate nu va avea de suferit. PNL a depus la Camera Deputaților, la comisia de specialitate, o serie de amendamente la Codul Silvic prin care se doreşte scoaterea restricţiei potrivit căreia un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie.

Această prevedere a generat foarte multe controverse, fiind unul dintre principalele motive pentru care preşedintele Iohannis a retrimis proiectul de lege pentru reexaminare în Parlament. Societatea civilă a cerut păstrarea acestui prag şi l-au acuzat pe Klaus Iohannis că a retrimis legea în Parlament pentru scoaterea acestui articol, ceea ce ar avantaja firma Holzindustrie.

Pentru PNL, un președinte cu o imagine pătată de o serie de scandaluri de genul acesta reprezintă o vulnerabilitate în perspectiva accederii la guvernare sau a alegerilor de anul viitor.

4). Societatea civilă s-a activat împotriva defrișărilor abuzive – primele proteste care îl vizează și pe Iohannis. Sâmbătă au avut loc proteste în 26 de oraşe din ţară, dar şi în diaspora, faţă de tăierile abuzive de păduri. Aproape trei mii de manifestanţi s-au strâns în Piaţa Charles de Gaulle, din Bucureşti, şi au plecat în marş către Palatul Victoria, Cotroceni, până în faţa Ministerului Mediului, pe parcurs manifestanţii ajungând să numere în jur de 5.000.

Organizatorii, printre care şi comunitatea „Uniţi Salvăm”, au spus că protestul a fost apolitic, însă că acesta a fost determinat şi de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a întoarce în Parlament Codul Silvic, folosind, spun organizatorii, argumente de lobby ale companiei austriece Schweighofer Holzindustrie, prezentă pe piaţa industriei lemnului din România din 2003.

În speranța că va putea reduce din avântul protestatarilor, într-o postare pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis şi-a arătat susţinerea pentru cererile protestatarilor. Numai că cererile lor vin în contradicție cu solicitările sale.

Consecința normală a acestor evoluții ar fi ca Parlamentul să respingă solicitările venite de la Cotroceni, pentru că altfel am asista la un nou episod Roșia Montană sau Gazele de Șist pe străzile României. Ținta ar fi președintele Iohannis, iar pentru începutul său de mandat și pentru speranțele PNL de a ajunge la guvernare, o asemenea turnură a evenimentelor ar fi dezastruoasă. Așadar, PNL ar trebui să își calce pe inimă și să voteze împotriva lui Iohannis în Parlament pentru a nu fi luat în colimator de către societatea civilă. Sau, ar trebui să ia exemplul de la PSD care a pățit-o destul de urât cu votul din diaspora.

Discuția cu privire la includerea acestui subiect pe ordinea de zi a viitorului CSAT ar fi un pas greșit pentru Klaus Iohannis, pentru că în spațiul public deja este creată ideea că acesta și-a urmărit interese personale prin retrimiterea Codului Silvic în Parlament. Includerea pe lista de subiecte ale CSAT nu ar face decât să aducă tot felul de critici cu privire la faptul că Iohannis își transformă interesele în probleme de siguranță națională.

Președintele Iohannis a fost prins pe picior greșit în acest caz, iar de pe urma sa câștigă, în mod evident, PSD, deoarece simpatizanții președintelui, chiar dacă nu vor trece de partea PSD, nu se vor duce nici de partea PNL. De asemenea, pentru Klaus Iohannis, imaginea unui președinte care apără interesele unor companii importante nu dă bine în discuțiile de la nivel internațional.