Peste 30 de miliarde de euro primește România în plus de la Comisia Europeană, prin granturi și împrumuturi, pentru a-i investi și pentru a face reforme pentru redresarea post-COVID. Totul e să putem să-i și cheltuim la timp. Comisarul European pe Transporturi, Adina Vălean, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că ultimele plăți din acest mecanism vor fi făcute în 2026, termen după care proiectele nefinalizate vor trebui finanțate din alte surse. Vălean, care a dat mai multe detalii despre noul PNRR, consideră că, pentru România, „lista proiectelor de infrastructură e ambițioasă, dar nu nefezabilă”, arată hotnews.ro
România va avea la dispoziție peste 30 de miliarde de euro fonduri europene din granturi și împurmuturi ÎN PLUS față de fondurile europene clasice pe care să le cheltuiască până în 2026, parte a strategiei UE de redresare după pandemia de coronavirus.
Pentru a face acest lucru, Guvernul tocmai ce a lansat în dezbatere Planul Național de Redresare și Reziliență, un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții. Planul are trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României. Cele mai mari alocări sunt pentru Transport (9,27 mld. euro) și proiecte de mediu sau care țin de schimbările climatice (8,8 mld euro).
Ca România să poată folosi această finanțare se discută în general doar de proiecte mature – care sunt pregătite pentru a fi contractate, aproape gata de implementare, și care să fie gata până în 2026.
Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat pentru HotNews.ro că termenul pentru contractarea lucrărilor la proiecte încă nu este definitivat, însă cel pentru finalizarea proiectelor este stabilit.
„Termenul de 2022 este încă în dezbatere, în trialogurile dintre Comisie, Consiliu și Parlamentul European, deci nu avem un termen final pentru contractare, el ar putea fi 2023”, a declarat Adina Vălean pentru HotNews.ro
„Pe scenariul actual, un plan depus în aprilie 2021 ne-ar permite să avem licitațiile finalizate până în decembrie 2022. Nu orice proiect este eligibil pentru aceste planuri de țară, ci proiectele mature, fezabile. În acest moment, nu am văzut detaliile pentru infrastructura de transporturi, dar aceste planuri de țară, după consultarea publică, vor fi depuse la Comisia Europeană și până în aprilie vor exista consultări cu experții dedicați ai Comisiei, tocmai pentru a ne asigura că proiectele depuse sunt realizabile”, a mai spus Vălean.
„Dacă proiectul întârzie, ultimele plăți se pot face în 2026. După acel termen, lucrările trebuie finanțate din alte surse”, a declarat Vălean.
Mare accent în PNRR-ul lansat de Guvern este pus pe partea de infrastructură, în special pe zona rutieră – cu peste 3,5 miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres. Cu toate acestea, unele proiecte mari precum Autostrada Unirii A8 nu apare cuprinsă în plan cu niciun tronson.
„Lista proiectelor de infrastructură e ambițioasă, dar nu nefezabilă. Proiectele mai mari, cu provocări tehnice importante, cum ar fi A8, sunt prinse în finanțarea prin instrumentele disponibile în planul financiar multi-anual al Uniunii Europene”, spune comisarul european.
„În acest moment, planul de țară este în consultare publică, deci poate suporta modificări în urma acestei consultări, iar apoi, după cum v-am explicat, merge în consultări la Comisia Europeană care se va asigura că proiectele sunt conforme și că respectă prioritățile europene. În momentul depunerii, în aprilie, se vor debloca 10% din bani și se poate începe implementarea reformelor asumate în plan”, a mai explicat Vălean.
„Știu că românii au toate motivele să fie pesimiști la capitolul infrastructură și că România nu a fost un model în absorbția de fonduri europene. Dar, dacă ne uităm în urmă, 2020 a fost un an bun pentru noi din acest punct de vedere, chiar în condiții de criză. Mai mult, în planul de țară România se angajează să sporească capacitatea administrativă în acest domeniu, prin măsuri punctuale. Mie mi se pare un bun punct de pornire și sper să vedem în realitate proiectele de pe hârtie”, a mai declarat Vălean.
