Colegiul Comisiei Europene va lua o decizie miercuri, în cadrul reuniunii sale săptămânale, cu privire la propunerea de extindere a beneficiilor spațiului Schengen prin aderarea României, Bulgariei și Croației, a anunțat marți purtătorul de cuvânt al executivului de la Bruxelles, Eric Mamer.
Comunicarea Comisiei privind extinderea spațiului Schengen va fi prezentată apoi de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, într-o conferință de presă, potrivit unui anunț remis CaleaEuropeană.ro.
Este de așteptat ca poziția să fie una pozitivă în contextul în care România a primit luna trecută vizita unei misiuni de evaluare și verificare a experților Comisiei Europene și statelor membre, premierul Nicolae Ciucă afirmând că raportul întocmit de experții este unul pozitiv.
Comunicarea Comisiei Europene va fi adoptată în contextul în care Consiliul Justiție și Afaceri Interne, formațiunea Consiliului UE care reunește miniștrii de resort din statele membre, va avea pe agenda reuniunii din 8-9 decembrie subiectul aderării României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație, iar o decizie poate fi adoptată numai în unanimitate.
România și Bulgaria, țări care îndeplinesc criteriile tehnice din anul 2011, se bucură de susținerea Comisiei Europene și a Parlamentului European, dar nu și a tuturor statelor membre, Olanda manifestând rezervă, iar guvernul suedez întâmpinând în prezent o rezistență din partea opoziției din Parlament, în contextul în care executivul de la Stockholm este unul cu susținere minoritară în legislativ.
Într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, adoptată în luna octombrie cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
Rezoluția a fost adoptată după ce reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.
Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”.
Croația, ultimul stat care a aderat la UE, în 2013, are un traseu separat. Astfel, o decizie similară precum cea primită de România și Bulgaria în 2011 privind respectarea acquis-ului Schengen a fost adoptată pe 10 noiembrie 2022 în cazul Croației de către Parlamentul European.
O decizie finală privind aderarea Croației la Schengen ar urma să fie luată la Consiliul JAI din 8-9 decembrie 2022 de la Bruxelles, când și celelalte două state, Bulgaria și România, așteaptă, de asemenea, un vot favorabil pentru a fi primite în spațiul Schengen.
Însă, Parlamentul Olandei, țară este recunoscută pentru opoziția și reticența primirii României și Bulgariei în zona de liberă circulație, a votat o rezoluție prin care solicită guvernului lui Mark Rutte să nu ia “măsuri ireversibile” până nu examinează modul în care România supraveghează frontierele externe. În același timp, presa scandinavă a anunțat recent că opoziția din Suedia, țara care urmează să dețină președinția Consiliului UE, se opune aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen, iar Guvernul minoritar nu are sprijin în Parlamentul de la Stockholm
Tema a căpătat avânt politic după ce cancelarul german Olaf Scholz a utilizat prilejul unui discurs privind viitorul UE pentru a afirma că “România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen” și că va acționa în acest sens.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
