Campania de vaccinare din România a încetinit semnificativ în ultimele două săptămâni. Datele oficiale arată că în intervalul 8 mai – 15 mai s-au vaccinat cu o doză 305.881 cetățeni. În egală măsură, o săptămână mai târziu între 15 mai și 23 mai, s-au vaccinat doar 250.070 de persoane. Vorbim așadar despre o scădere substanțială a numărului celor vaccinați. Una dintre posibilele cauze ale acestui regres ține de anunțul autorităților legat de relaxarea măsurilor din țară. În data de 13 mai, președintele Klaus Iohannis anunța public că purtarea măștii în aer liber nu va mai fi obligatorie începând cu 15 mai. Totodată, președintele spunea că se va putea circula din nou noaptea.
Competiția din interiorul PNL și campania de vaccinare
La vremea respectivă șeful statului îl contrazicea public pe premierul Cîțu, care anunțase în aceiași zi că măsurile de relaxare vor fi introduse începând cu 1 iunie. De atunci, premierul Cîțu a început să anunțe în avans mai multe măsuri de relaxare pe care autoritățile se pregătesc să le implementeze în viitorul apropiat, începând cu 1 iunie. Cum era de așteptat, anunțul autorităților a indus în rândul populației și sentimentul relaxării. Urgența vaccinării nu a mai fost resimțită în același mod. Ca urmare, la o săptămână distanță de la anunțul președintelui, avem cu 55.811 mai puțini oameni vaccinați, iar la nivelul Uniunii Europene țara noastră pierde teren rapid față de alte state precum Italia, Spania, Ungaria sau Grecia.
Optimismul premierului și anunțurile tot mai dese privind viitoarele relaxări au loc în contextul unei bătălii pentru putere în PNL. Liberalii pregătesc în curând un congres în urma căruia se va decide conducerea partidului. Premierul Florin Cîțu este și el angrenat în bătălia internă, poziționându-se ca principal contra-candidat al actualului președinte al PNL, Ludovic Orban. Veștile bune date de Florin Cîțu și graba cu care acesta anunță de la o zi la alta măsurile de relaxare trebuie privite așadar și în contextul confruntării interne din PNL. Premierul vrea să fie primul care anunță relaxări în țară. Florin Cîțu încearcă să își construiască imaginea celui care a scos țara din pandemia de coronavirus și care a repornit economia, punând în practică măsurile ce privesc reconstrucția post-Covid. În jocul politic din interiorul PNL, Cîțu nu are relațiile și legăturile personale pe care le are Ludovic Orban. Prin urmare acesta trebuie să compenseze cumva. Relaxarea îi aduce un nou capital de imagine și de popularitate în rândul cetățenilor. Să nu uităm că premierul s-a grăbit să dea veștile bune și cu privire la economia țării, chiar dacă analiștii economici i-au temperat elanul premierului.
Ceea ce scapă însă din vedere premierul e că în încercarea sa de a se poziționa strategic în contextul confruntării din interiorul PNL își sabotează propriile eforturi de combatere a epidemiei de coronavirus. Ceea ce observăm din datele oficiale e că entuziasmul românilor pentru vaccinare scade direct proporțional cu numărul veștilor despre relaxare date de premierul Cîțu. Lucrul acesta nu este deloc surprinzător. Mare parte din populația României s-a arătat sceptică încă de la început în privința vaccinurilor. Explicațiile sunt multiple și variază de la educația sanitară a cetățeanului de rând din România și până la expunerea acestuia în fața teoriilor conspiraționiste și a propagandei anti-vaccin. Anunțurile premierului induc la nivel psihologic o stare de relaxare, iar urgența vaccinării începe să dispară din psihicul românilor. Cetățenii responsabili vor continua să se vaccineze, însă numărul acestora va continua să scadă.
În ciuda anunțurilor optimiste, România nu a ieșit din pandemie. În final, rapiditatea cu care statele lumii își vor relua activitățile economice și sociale ante-pandemie va depinde direct proporțional de numărul celor vaccinați. România pierde teren la acest capitol, iar anunțurile optimiste ale premierului, motivate politic, nu vor face decât să încetinească în viitor reconstrucția post-covid din țară.
