Congresul PNL, un spectacol al ”nedemocrației”, crede Cristian Pîrvulescu: Se așteaptă acum execuțiile simbolice ale echipei înfrânte

Într-un interviu pentru PS News, analistul politic și politologul Cristian Pîrvulescu susține că victoria premierului Florin Cîțu la alegerile interne din PNL era de așteptat, ținând cont de implicarea și prezența președintelui Klaus Iohannis care și-a asumat un „risc politic”, din acest punct de vedere. În opinia politologului, „dincolo de spectacolul cu lozinci și fluierături, a fost un congres al nedemocrației de partid, în care controlul delegaților a ajuns până acolo unde violențele s-au manifestat în raport cu jurnaliștii”.

„Rezultatele sunt previzibile. Tot ceea ce s-a întâmplat era previzibil în logica confruntării, în sensul în care era evident că președintele (Klaus Iohannis – n.r.) încearcă să-și asigure influența asupra partidului, influență pe care o pierduse în 2017, când Ludovic Orban a fost ales președinte. A reușit acest lucru prin intermediul lui Florin Cîțu, pe care l-a susținut într-o manieră categorică. Prezența președintelui, mai ales în contextul epidemiologic existent, a fost un semnal puternic, un risc asumat. Nu știu exact care este planul președintelui și ce urmărește.

Cert este că partidul a ieșit fracturat din acest congres. Era fracturat și înainte, iar această fractură este, în linii mari, o fractură între gruparea PDL și gruparea PNL. Gruparea PDL nu avea suficientă putere în sine, era cea mai puternică grupare din PNL, dar nu avea suficientă putere singură că contracareze cu Ludovic Orban. S-au adăugat și grupări dizidente din PNL care erau din diferite motive nemulțumite, de la gruparea condusă de Alina Gorghiu, fosta președintă care pierdea alegerile interne în fața lui Orban, la dizidenți precum Florin Roman.

În final, scorul nu a fost atât de categoric pe cât arătau calculele, în sensul în care numărul de organizații de președinți care îl susțineau pe Cîțu era mai mare decât cel care îl susținea pe Orban. Rezultatul a fost strâns. Faptul că 40% dintre delegați au votat cu Orban arată o situație destul de complicată în partid pentru că presiunea asupra lor a fost imensă. 

Am văzut cu toții, acest congres, dincolo de spectacolul cu lozinci și fluierături, a fost un congres al nedemocrației de partid, în care controlul delegaților a ajuns până acolo unde violențele s-au manifestat în raport cu jurnaliștii. Este un lucru cât de poate de grav, pentru că disprețul față de presă, manifestat în modul în care s-a manifestat aici, este simptomul unei situații. Este, din nefericire, modelul trumpist, adică este vorba despre un derapaj al unor aripi din partid care este din ce în ce mai evident, un derapaj anti-democratic. Niciun om normal nu poate să considere că trumpismul este altceva decât o formă de extremism și de populism periculoasă și importarea ei în România în strânsă legătură cu evanghelismul de care am mai discutat și care este puternic în interiorul PNL reprezintă un real pericol pentru democrația din PNL și pentru democrația din România, pentru că democrația nu poate să se construiască în afara partidelor.

Imaginea este clară: o victorie așteptată și fără ștaif a grupării Cîțu. Se așteaptă acum execuțiile simbolice ale echipei înfrânte, ceea ce ar fi o mare eroare pentru că din punct de vedere al opiniei publice, se pare că nu Florin Cîțu este învingătorul, pentru că imaginea publică este aceea a unui control al partidului. De asta am spus că președintele a riscat foarte mult și riscă să devină responsabilul întregii situații. 

Cred că această despărțire a lui Orban de Iohannis este doar un spectacol. Despărțirea avusese loc de  foarte mult timp între cei doi, cel puțin din decembrie 2020, atunci când Orban n-a mai putut să continue ca premier”, spune Pîrvulescu.

De asemenea, analistul este de părere că Guvernul, în actuala sa formula, va putea rezista.

„Ceea ce s-a întâmplat la congres nu are nicio legătură cu România și ține doar de partid. Ce treabă are Cîțu cu România?! Este prim-ministrul României, un prim-ministru care a creat două crize guvernamentale grave, care pare să nu aibă abilități legate de conducerea guvernelor de coaliție, în condițiile în care România este condamnată la guvernul de coaliție, iar respectul partenerilor, în orice formă de asociere, este esențial. Disprețul și metodele autoritariste sunt intolerabile. 

Este susținut și de președinte, pentru că probabil președintele nu a avut altă alternativă. Vrea să aibă un partid cu care să colaboreze. Va putea președintele să își pună în aplicare planul și programul cu un guvern minoritar? Mă îndoiesc.

Mă îndoiesc și că USRPLUS poate accepta această situație. Mă îndoiesc că, dincolo de iluzii și discuții despre tratative, un guvern minoritar poate trece de votul de încredere din Parlament. Este categoric pentru mine că acest guvern, în măsura în care moțiunea de cenzură nu va fi discutată, dezbătută și votată, nu va putea supraviețui votului de încredere. Nu are cum să reziste guvernul. Își pot imagina că rezistă, își pot imagina că negociază, își pot imagina că președintele va face tot efortul. 

Președintele a putut în 2019, proaspăt ales, să schimbe guvernul, dar suntem doi ani mai târziu, suntem deja după o moțiune de succes împotriva Guvernului Orban în februarie și suntem cu un Parlament divizat, în care PNL Cîțu a tratat un partener de guvernare într-o manieră neprietenească. Acuzele împotriva USRPLUS nu sunt de natură să ne ducă la concluzia că se pot reconcilia. Nu se pot reconcilia. Un partener nu poate fi îngenunchiat. Această atitudine PDL-istă, inspirată de ciracii lui Băsescu, care distrug în momentul de față PNL-ul, nu este o atitudine normală față de partenerii de guvernare într-o democrație. 

Ne ascundem după degete, dar situația este gravisimă. Ne jucăm cu democrația românească și ăsta este rezultatul. Acești aventurieri care au ajuns în politică și care încearcă să ne impună prin forță anumite direcții sunt foarte periculoși pe termen mediu”, conchide Cristian Pîrvulescu.