Criza guvernamentală. Ce se întâmplă dacă pică guvernul Viorica Dăncilă: 3 scenarii posibile

Soarta guvernului Dăncilă atârnă de un fir de ață după ieșirea ALDE de la guvernare. În acest moment, PSD are puțin peste 200 de parlamentari, însă nu sunt excluse și alte plecări spre partidul lui Victor Ponta, odată cu înființarea alianței Pro România – ALDE. De altfel, zilele trecute, deputatul Liviu Ioan Balint a anunţat, de la tribuna plenului Camerei Deputaţilor, că își va da demisia din PSD și va trece la partidul lui Ponta.

Rămas în minoritate, PSD are nevoie de UDMR și eventual de minorități, dar nu neapărat, sau de minorități și de o parte dintre parlamentarii UDMR, pentru a putea avea majoritatea de 233 de voturi. PNL a anunțat deja că va depune o moțiune de cenzură cu scopul de a dărâma cabinetul Dăncilă. Așadar, care sunt scenariile posibile în cazul în care moțiunea va trece și guvernul va pica?

Guvernul Dăncilă pică, PSD rămâne la guvernare

Primul scenariu ar fi acela în care cabinetul Dăncilă pică prin moțiune de cenzură, dar în locul actualului premier vine un altul de la același partid. Scenariul acesta ar fi posibil în măsura în care nici un partid nu poate forma majoritatea sau nu își dorește intrarea la guvernare cu atât de puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale și a celor parlamentare. Cei de la USR au dat deja impresia asta, prin repetatele eschive ale lui Dan Barna, atunci când venea vorba de intrarea la guvernare. PSD ar putea să încerce să coopteze UDMR în Executiv, așa cum a făcut și Victor Ponta în 2014, după ieșirea PNL de la guvernare. Cu cele 30 de voturi ale UDMR, la care s-ar mai adăuga cel puțin 8 voturi ale minorităților, PSD ar putea rămâne la guvernare. În plus, multe partide sunt reticente în privința moștenirii lăsate de PSD, în special în domeniul economic, timpul pentru a remedia lucrurile fiind foarte scurt, iar o candidatură la alegerile parlamentare din Opoziție ar constitui mai degrabă un avantaj pentru restul partidelor. Cert este că acest scenariu este foarte posibil, în eventualitatea în care pică guvernul Dăncilă, deoarece aproape niciun partid nu își dorește acest cartof fierbinte.

PNL preia guvernarea alături de restul partidelor din Opoziție

Al doilea scenariu ar fi cel în care PNL reușește să construiască o nouă majoritate parlamentară după dărâmarea cabinetului Dăncilă, preluând astfel guvernarea. Există însă mai multe sincope în acest caz. Din nou, cheia o reprezintă UDMR, deoarece dacă PNL vrea să schimbe majoritatea, are nevoie tot de maghiari. Așadar ar crește semnificativ “potențialul de șantaj” al celor de la UDMR, care vor avea probabil mai multe condiții pentru a intra la guvernare într-o nouă formulă. Totodată, rămâne problema cu cei de la USR-PLUS, care au au spus în repetate rânduri că ei nu s-ar alia cu ALDE și Pro România într-un guvern, ci ar dori alegeri anticipate. Cu o Opoziție fragmentată în 6 partide (PNL, USR-PLUS, Pro România, ALDE, PMP, UDMR) plus minorități, va fi foarte greu de negociat astfel încât toate aceste partide să ajungă la un numitor comun. Rămâne și chestiunea propunerii pentru prim-ministru, o temă ce va fi dezbătută serios de vreme ce PNL nu va renunța la dorința de a impune premierul țării, invocând rezultatul alegerilor europarlamentare. Totuși, în eventualitatea în care s-ar forma un nou guvern, vom vedea cel mai probabil o coaliție minimal câștigătoare, adică un guvern format la limită cu un număr suficient de mare de mandate astfel încât să îi asigure o majoritate fragilă.

Guvern Tehnocrat

În fine, a treia variantă ar fi instalarea unui guvern tehnocrat după căderea cabinetului Dăncilă. Aceasta este cea mai puțin probabilă variantă, deoarece forțele politice nu par să agreeze o astfel de idee în prezent. Există și un precedent: după plecarea cabinetului Ponta, România a avut un guvern tehnocrat din 17 noiembrie 2015 până la 4 ianuarie 2017. În ciuda unor reușite pe plan economic, guvernarea tehnocrată nu a reușit să facă reformă în administraţia publică. În plus, e greu de crezut că cineva ar susține astăzi o guvernare tehnocrată, iar condițiile din prezent sunt complet diferite față de cele din 2015.