„15 ani mai târziu, amărâţii sunt ucişi la fel”, se intitulează textul gazetarului. Dincolo de comentariul asupra accidentului de ieri, Cristian Tudor Popescu reia în mare parte textul scris în 2004, când Carmen Păunescu a accidentat mortal trei membri ai unei familii care se întorcea din vacanţă de la Herculane, iar pedeapsa primită de soţia lui Adrian Păunescu a fost doar o sentinţă cu suspendare.
„Într-o ciocnire frontală aveau şanse egale să dea ortul popii şi activistul, şi securistul, şi amărăşteanul. Acum, când o consoartă de senator se repede cu gipanul lansat la 140 km/h direct într-o Dacie nevinovată, care circulă regulamentar, fără să deranjeze pe nimeni, nefericiţii din Dacie mor ca puii de găină, iar madam senator scapă cu ceva fracturi. De ce intră madam senator berbeceşte în cine se nimereşte? De ce nu numai burdihane cu trei rânduri de guşi, cu barbă sau fără, fac pârtie împrejur la volanul gipanului, dar şi dudui subţiri, blonduţe, rujate intens, sunt fiare când au sub buci un 4×4?”, scria Cristian Tudor Popescu în 2004.
„Sentimentul românesc al fiinţei în gip”, este explicaţia găsită de gazetar în 2004 şi reconfirmată şi în 2019. „Este vorba de sentimentul românesc al fiinţei în gip. Vehiculul ăsta e înalt şi greu. Te sui şi te uiţi de sus la gândacii care mişună în trafic. Şasiul e ranforsat cu drugi de oţel, bara de protecţie din faţă arată mai degrabă ca un pinten de atac, ai superfrâne, airbaguri, poţi să prinzi 140 km/h doar gâdilând nevrotic pedala de acceleraţie. Te simţi ca un tanchist dând iama în infanterişti. Şi pare de bun-simţ ca toată lumea să fugă din calea ta. Claxonezi ca la incendiu, clipăi din faruri şi bagi viteză”, mai scria gazetarul, adăugând că dincolo de polarizarea în funcţie de avere, astfel de accidente mai arată şi o polarizare în funcţie de caracter: „între umilitori şi umiliţi”.
