Munții românești sunt printre cei mai atractivi din Europa pentru vânătorii de capre negre. Vânarea acestor animale se face contra-cost, în baza unor estimări anuale contestate de activiștii de mediu. Aceștia cred că cifrele autorităților sunt umflate și că, în anumite zone, specia e pe cale de dispariție.
La mijlocul lunii octombrie, un ceh aflat în zona Bucegi-Moieciu la o pândă de capre negre a căzut într-o râpă și a avut nevoie de intervenția Salvamontului. Cehul era însoțit de alți doi slovaci, pasionați la rândul lor de același tip de vânătoare.
Inspectoratul de Poliție Județean Brașov arată că toți cei trei străini aveau dreptul legal să vâneze capre negre pe fondul de vânătoare Moieciu, aparținând Asociației Județene de Vânătoare și Pescuit Sportiv Brașov.
Românii și străinii, cum era și ghinionistul vânător ceh, trebuie să scoată din buzunar între 700 de euro și chiar 10.000 de euro pentru a participa la o partidă de vânătoare de capre negre, conform tarifelor consultate de Europa Liberă pe piața organizării de astfel de expediții cinegetice.
Prețul este influențat nu doar de „calitatea” exemplarului vânat, ci și de pachetul turistic aferent vânătorii. Pe bookyourhunt.com, o platformă internațională care vinde servicii de vânătoare, prețul mediu este între 2.000 și 3.000 de euro pentru un sejur de 3-4 zile. În pachet nu este inclusă doar vânătoarea propriu-zisă, ci și cazarea, transportul de la aeroport, masa sau băuturile alcoolice.
Împușcarea unui exemplar considerat „premium” ajunge însă la 3.200 de euro, la care se pot adăuga și alte facilități dorite de vânător. Deși par mari, sumele sunt cu mult mai mici față de cele cerute în alte țări în care se găsesc capre negre.
România nu este Elveția sau Austria, unde sunt zeci de mii de astfel de erbivoare sălbatice și atractivă pentru pasionații profesioniști de vânat nu doar din motive financiare.
Sunt mai multe avantaje.
„Regiunile muntoase din Retezat, Bucegi, unde se găsesc caprele negre, sunt puțin populate, sunt zone cu adevărat sălbatice și perfecte pentru astfel de activități. În Elveția, Austria, caprele negre sunt în zone turistice și vânătoare e mai periculoasă. Aici, caprele negre nu trăiesc în grupuri de sute, cum am văzut în Austria sau Elveția. Apoi, sunt prețurile. Taxele pot fi și de 10.000 de euro în Italia sau Elveția, în România se pleacă probabil la 1.000-2.000 de euro cu tot cu cazare, însoțire pe teren și tot ce mai trebuie”, spune Florin Dadiș, expert la o firmă de turism de vânătoare.
Florin Dadiș spune că Italia și Româna sunt destinațiile din Europa preferate ale vânătorilor profesioniști. În Peninsula italică, însă, acest hobby este foarte scump: se ajunge și la 25.000 de euro un exemplar.
Acesta mai adaugă că în România nu vin vânători din Elveția, Austria, Germania unde se vânează și aproape 15.000 de capre negre pe an, ci sosesc pasionați din zona arabă, din spațiul ex-sovietic sau din Europa Centrală.
„Sunt, mai rar, și americani sau germani, însă vânători foarte buni. Ei caută în România să vâneze capre negre pentru că acestea se găsesc în zone periculoase, în zone greu accesibile și chiar este greu să ucizi o capră neagră”, mai spune acesta.
Estimările care permit vânătoarea
Conform datelor Ministerului Mediului, în țara noastră sunt peste 8.000 de exemplare de capre negre. Evaluarea, considerată a reprezenta populația optimă a acestei specii pentru România, permite autorităților să aprobe anual cote de vânătoare. Ce e în plus față de această estimare de 8.000, se ucide. Sau, în termeni tehnici, se „recoltează”. Adică între 400 și 600 pe an.
Cotele de vânătoare aprobate de Ministerul Mediului sunt acordate unor asociații cinegetice care administrează fonduri de vânătoare.
Mai departe, aceste asociații fie organizează ele direct, fie apelează la firme din domeniu, partide de vânătoare pentru recoltarea de capre negre. „Recoltarea” e un eufemism și înseamnă, de fapt, uciderea animalului.
Participarea la un astfel de eveniment se face cu taxă.
Raportări false
Organizațiile pentru protecția animalelor consideră că estimarea de peste 8.000 de exemplare este exagerată intenționat pentru a permite aprobarea unui număr cât mai mare de exemplare care să fie vânate. ONG-urile de profil sunt de părere că, de exemplu, în Munții Făgăraș, Munții Leaota și Munții Rodnei, specia de capră neagră este, de fapt, pe cale de dispariție.
Fundația Conservation Carpathica a făcut în urmă cu cinci ani o recunoaștere în estul Munților Făgăraș și Munții Leaota, în situri Natura 2000 protejate prin lege.
Membrii organizației au descoperit că în zonele amintite, acolo unde era indicată prezența a peste 150 de capre negre, nu au întâlnit nici un exemplar în anumite arii și doar câteva, sub zece, în alte perimetre.
În ultimul an, organizațiile declic.ro și Agent Greenau atras atenția asupra vânătorii de capre negre și au cerut interzicerea acesteia.
Legislația și proiecte
Anual, din luna mai a anului în curs până în luna mai a anului următor, Ministerul Mediului stabilește un număr de capre negre care pot fi vânate pentru a se ține sub control specia sau pentru a nu distruge habitatul altor specii.
În 2020, organizația Comunitatea Declic.ro a promovat o inițiativă prin care se interzicea vânătoarea de capre negre. Propunerea s-a transpus și într-un proiect al Ministerului Mediului la începutul anului trecut, atunci când ministerul era condus de Costel Alexe. Inițiativa s-a pierdut în Parlament.
„Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpați și pentru România. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată și braconată până la dispariție, cum e cazul Munților Rodnei. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naționale”, a explicat Florin Stoican, cel care a inițiat campania de protejare a speciei.
Alături de acest proiect, care limitează vânătoarea de capre negre, există în Parlament și un proiect al deputatul Ioan Cupşa (PNL) pentru modificarea și completarea Legii nr.407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, prin creșterea șanselor de vânătoare pentru capre negre și alte 37 de specii
Mai multe detalii, pe romania.europalibera.org
