În anul 2019, trei partide politice au dominat scena politică – PSD, PNL și USR. Acestea au evoluat diferit și au produs schimbări importante în Parlament sau la Guvern, ajutate și de partide mai mici precum PMP, UDMR, ALDE, Pro România. Anul 2019, a lăsat un PSD în scădere, iar PNL a crescut și a învins atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele prezidențiale cu un scor răsunător.
PSnews.ro a analizat evoluția partidelor parlamentare în anul 2019 și vă prezintă factorii care le-au determinat scăderea sau creșterea pe scena politică.
PSD
La începutul anului, toată lumea era sigură de scăderea PSD-ului, dar nimeni nu știa exact cât va fi această scădere. Atacurile la Liviu Dragnea și o campania electorală împotriva acestuia au dus PSD la un scos de 20% în sondaje, ba chiar unele sondaje le dădeau șanse sub 20%.
La alegerile europarlamentare, PSD a fost zdrobit de o prezență uriașă la vot. Chiar dacă au reușit să salveze locul 2 cu 22,5% din voturi, PSD a avut o prăbușire de la peste 47% cât avea în 2016 după alegerile parlamentare.
Războiul Viorica Dăncilă-Klaus Iohannis a oprit pierderile partidului. Până la alegerile prezidențiale din noiembrie, exista ideea că PSD ar fi coborât sub 20%. Viorica Dăncilă a reușit totuși să se mențină la cota partidului și a obținut peste 22% din voturi, adică 2 milioane de voturi.
PNL
PNL a reușit o răsturnare de situație, dar nu o revenire spectaculoasă. PNL este departe de o revenire spectaculoasă și a câștigat alegerile europarlamentare la o diferență foarte mică, cu doar 27% din voturi la o prezență record de circa 50%. Klaus Iohannis, candidatul sprijinit de PNL la alegerile prezidențiale, a câștigat al doilea mandat fără emoții în fața Vioricăi Dăncilă.
PNL a demis Guvernul Dăncilă și este probabil cea mai mare victorie a lor în 2019. Guvernul PNL, fără majoritate parlamentară ci doar sprijinit de mai multe formațiuni politice, este o victorie pe care au așteptat de mai bine de un deceniu.
PNL este partidul din 2019 care a avut cea mai mare creștere pe scena politică și a obținut toate victoriile importante în acest an electoral. Urmează 2020 când sunt decisive alegerile locale și parlamentare.
USR
USR a început anul 2019 cu multă energie pe care a pierdut-o pe parcurs datorită lui Dan Barna. USR alături de PLUS a depășit pragul de 20% la alegerile europarlamentare din luna mai și s-a poziționat pe locul trei. USR a fost foarte aproape să bată PSD, locul doi, diferența dintre cele două partide a fost de doar 0,2 procente.
Dar ieșirea PSD de la guvernare le-au stricat celor din USR-PLUS socotelile pentru un tur doi la alegerile prezidențiale. Dan Barna n-a fost în stare s-o bată pe Viorica Dăncilă și USR-PLUS a avut o scădere abruptă în doar 5 luni, de la 22,3% la doar 15% în noiembrie. În loc să ajute partidul să crească, Dan Barna l-a ajutat să piardă.
Aceste oscilații ale partidului nu le dau mari speranțe pentru 2020. Momentan nu se știe care este pragul electoral al partidului. Acel 10% obținut în 2016, acel 22% sau doar 15%? Cu un PNL care domină scena politică și cu un PSD care va recupera în opoziție, pentru USR-PLUS va fi tot mai greu să se apropie de 20%.
ALDE
Deși cotat cu șanse mari la alegerile europarlamentare, ALDE s-a stins rapid pe scena politică. Multe sondaje le dădeau șanse între 8 și 10% la alegerile europarlamentare, dar n-au depășit pragul de 5%. O înfrângere care i-a costat aproape existența. ALDE a înțeles că nu mai poate continua alături de PSD pentru că va avea doar de pierdut și a ieșit de la guvernare.
ALDE s-a regrupat alături de Pro România condus de Victor Ponta și la alegerile prezidențiale l-au susținut pe Mircea Diaconu care a obținut 8,85%. ALDE a dispărut de pe scena politică și a mai avut doar câteva momente de atenție alături de Victor Ponta în economia moțiunii de cenzură sau a noului Guvern Ludovic Orban.
PMP
PMP a avut o evoluție constantă și modestă. Atât la europarlamentare, cât și la prezidențiale au reușit să treacă de pragul de 5%, ceea ce reprezintă un scor bun pentru un partid mic care nu se află la guvernare.
PMP a avut cea mai mare expunere pe scena politică în campania alegerile prezidențiale, când l-a trimis în cursă pe Theodor Paleologu. PMP și-a promovat candidatul cu toate mijloacele disponibile, dar strategia lui Paleologu a fost aceea de a-l ataca pe Dan Barna și Klaus Iohannis. N-a ezitat s-o facă atunci când a avut motive. Cei doi s-au confruntat și la dezbaterea de la Europa FM.
Totuși, PMP nu a negociat intrarea la guvernare, a preferat doar câteva funcții în guvern pentru a sprijini PNL cu voturi în Parlament. PMP are o colaborare cu PNL și acest lucru i-a ajutat pe parcursul anului 2019.
Pro România
La Pro România nu se poate vorbi de un partid, deoarece pe durata întregului an au fost tot felul de transferuri politice spre sau dinspre PSD. Membrii Pro România ba au venit, ba au plecat. Pro România este definiția traseismului.
La alegerile europarlamentare a reușit să treacă pragul de 5% și a obținut 6,44% ceea ce s-a tradus prin două mandate. Corina Crețu și Mihai Tudose după ce Victor Ponta a renunțat la mandat. După ce s-a văzut cu sacii în căruță, Mihai Tudose l-a trădat pe Victor Ponta și a votat Guvernul Ludovic Orban, după ce a trădat PSD, după ce l-a trădat pe Dragnea. În Pro România a fost o dispută a trădătorilor.
Iar doi traseiști de renume ai partidului – Daniel Constantin și Sorin Cîmpeanu au negociat cu PNL și vor lua cu ei și alți 15 membri importanți. În total, Victor Ponta pierde dintr-o lovitură 6 parlamentari.
Pro România este partidul care a produs cele mai mari pierderi PSD-ului deoarece a reușit să atragă mai mulți parlamentari PSD. Fără ajutorul Pro România, PNL n-ar fi ajuns niciodată la guvernare, iar Guvernul Viorica Dăncilă ar fi continuat până la sfârșitul lui 2020.
Pro România l-a trimis în cursa pentru alegerile prezidențiale pe Mircea Diaconu care a obținut un rezultat modest ținând cont că era sprijinit de două partide. Cu doar 8,85% din voturi, Pro România trebuie să se întrebe câte procente i se cuvin și câte merge la ALDE. Deși a atras foarte mulți parlamentari, Pro România n-a reușit să crească pe scena politică și n-are niciun viitor în politica românească.
UDMR
Pentru UDMR n-a existat nicio surpriză în 2019. Partidul a rămas în umbră și s-a bazat pe voturile maghiarilor. La alegerile europarlamentare, UDMR a trecut de pragul de 5% și a reușit să obțină două mandate. În schimb, la alegerile prezidențiale au obținut mult mai puține voturi și Kelemen Hunor n-a trecut nici de 4%.
