Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat marți, într-o conferință de presă la Parlament, că dacă nu se va face rotativa în ceea ce privește premierul, „nu e altă variantă decât alegeri anticipate”. Liderul PSD a spus că protocolul coaliției „e clar”.
„E o onoare să fii prim-ministru. Dacă colegii mei vor considera că eu trebuie să fiu, eu o să fiu. Categoric. Haideți să nu comentez cum se trezește unul într-o vancață pe plajă să spună. Protocolul e clar, dacă nu se va face această rotativă nu e altă variantă decât alegeri anticipate”, a declarat liderul PSD.
Reacția acestuia vine după ce deputatul de Iași, Alexandru Muraru, a declarat în weekend, pentru news.ro, că „a schimba un premier cu un an înainte de alegeri, în plin conflict la marginea granițelor României nu ar fi un semnal bun”.
Scenariu negru în PNL: PSD ar putea ieși de la guvernare în această toamnă
Amintim că PS News a scris zilele trecute despre faptul că în formațiunea politică condusă de Nicolae Ciucă s-a instalat temerea potrivit căreia social-democrații s-ar pregăti să iasă de la guvernare în această toamnă, pe motiv că PNL nu va fi de acord cu noul pachet social, despre care liberalii spun că ar avea un impact bugetar de aproximativ 40 de miliarde de lei.
„Este această temere în PNL în perioada asta, mai ales că au ajuns și la noi niște discuții purtate între ei (n.r – social-democrați). Trebuie cumva să ne pregătim și pentru asta (n.r – alegeri parlamentare anticipate în primăvara anului viitor)”, au precizat sursele citate.
Organizarea de alegeri anticipate nu este pentru PNL, însă, cea mai bună opțiune, având în vedere ultimele sondaje de opinie care dau PSD drept favorit detașat în opțiunile alegătorilor. Potrivit celui mai recent sondaj Avangarde, realizat la comanda PSD, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cei mai mulți dintre români ar vota PSD. Social-democrații ar obține 37%, în timp ce partenerii de coaliție de la PNL ar obține 23 de procente. PNL este urmat de AUR cu 11% și de USR cu 9%. Sondajul a fost realizat în perioada 22 iulie-31 iulie prin telefon. La el au răspuns puțin peste 900 de români, iar doar 38% dintre aceștia au indicat un partid cu care ar vota la următoarele alegeri.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a declarat joi că nu se pune problema organizării alegerilor anticipate, acesta invocând procedurile greoaie prevăzute de Constituție.
„Nu se pune problema alegerilor anticipate. Este extrem de greu să faci alegeri anticipate, iar în momentul ăsta să te gândești la alegeri anticipate și să provoci alegeri anticipate înseamnă inconștiență și nepăsare față de cetățeanul român și față de România, având în vedere situația geopolitică extrem de complicată. Nu se pune problema alegerilor anticipate și nu se pune problema ca PNL să părăsească guvernarea, iar eu cred că și cei de la PSD și UDMR nu fac calcule politicianiste.
Nu există tensiuni pe măsuri economice, pentru că și noi, și cei din PSD, dorim să găsim soluții optime pentru ca buzunarul românilor să nu sufere mai mult decât deja se întâmplă. Chestiunea legată de tensiuni pe măsuri economice nu există acum. Că fiecare iese în spațiul public și spune cum vrea să rezolve problemele românilor e o chestiune de tactică electorală și nimic altceva. Vă asigur că atât PNL, cât și ceilalți parteneri, nu se gândesc decât să găsească soluția optim”, a declarat Rareș Bogdan.
DETALII AICI: Scenariu negru în PNL: PSD ar putea ieși de la guvernare în această toamnă
Cum pot fi organizate alegerile anticipate în România
Pentru declanşarea alegerilor anticipate, este nevoie de o majoritate în Parlament care să fie de acord cu acest lucru. Parlamentul trebuie să respingă două propuneri de premier în mai puțin de 60 de zile. Odată dizolvat Parlamentul, alegeri anticipate trebuie organizate în maximum 3 luni de la data dizolvării Legislativului. Parlamentul poate fi dizolvat numai în cazul în care este imposibilă constituirea unui nou Guvern, constatată prin respingerea două cereri de investitură succesive. Pentru a se ajunge la alegerile anticipate, trebuie respinse, în Parlament, două propuneri de premier din partea preşedintelui. Acest lucru se poate declanşa prin moţiune de cenzură la adresa Guvernului, în Parlament sau prin demisia Guvernului.
Dizolvarea Parlamentului, ultima etapă a alegerilor anticipate, implică parcurgerea următoarele etape principale:
Încetează mandatul Guvernului în funcţie. Acest lucru se poate produce, potrivit Constituţiei, fie ca urmare a expirării mandatului, în momentul validării alegerilor parlamentare generale, fie ca urmare a demisiei prim-ministrului, a pierderii de către acesta drepturilor electorale, a survenirii stării sale de incompatibilitate sau a decesului. De asemenea, mandatul Guvernului poate înceta în cazul adoptării de către Parlament a unei moțiuni de cenzură.
Este numit de către președinte, după consultarea partidelor parlamentare, un nou candidat la funcția de prim-ministru.
Parlamentul respinge propunerea de premier.
Se repetă procedura, de la numirea unui candidat la postul de prim-ministru, de către preşedinte.
O nouă învestitură a noului premier propus pică în Parlament.
În acest moment, se aplică Articolul 89 din Constituție: „(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”.
ATENŢIE: Potrivit CONSTITUŢIEI, Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an şi nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
