Skip to content
Europa

Cum răspunde Europa la criza alimentară mondială

UE

În mijlocul unei crize alimentare mondiale, în care preţurile au atins valori record, Uniunea Europeană încearcă să împiedice apariţia unor probleme în aprovizionarea cu alimente.

În timp ce UE încearcă să contracareze această problemă, multe ţări din Europa se confruntă cu creşterea preţurilor.

Răspunsul UE la criza alimentară mondială este acela de a monitoriza nivelul de depozitare a culturilor agricole în statele membre, să relaxeze reglementările de mediu pentru a creşte producţia de alimente şi să găsească rute alternative de livrare pentru exporturile de cereale ucrainene. Cu toate acestea, o secetă fără precedent a dat naştere la îngrijorări că randamentul culturilor agricole din Europa va scădea. Aceasta ar impulsiona şi mai mult preţurile la alimente, care au crescut deja în mod substanţial, unul dintre motive fiind războiul din Ucraina, scrie Agerpres.

În pofida reluării exporturilor de cereale prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, în conformitate cu un acord convenit de Rusia şi Ucraina şi intermediat de ONU şi Turcia, persistă îngrijorări cu privire la exporturile de cereale. Potrivit datelor UE, este considerat puţin probabil ca nivelul înregistrat înainte de război, când până la cinci milioane de tone de cereale treceau în fiecare lun prin porturile ucrainene, să fie atins din nou în viitorul apropiat. Prima navă care a plecat din portul Odesa, în conformitate cu termenii acordului convenit de ONU, a transportat doar 26.000 de tone de porumb. Găsirea unor rute alternative de export rămâne în continuare crucială, a declarat un oficial al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a relaxat reglementările în domeniul agriculturii pentru a creşte producţia de alimente

În contextul unor iminente probleme în aprovizionarea cu alimente, Comisia Europeană a decis să relaxeze reglementările impuse anterior fermierilor în ideea de a facilita o mai mare producţie de alimente. Comisia a propus o scutire de un an de la regulile privind rotaţia culturilor şi a obligaţiei de a converti terenurile arabile în pârloage. Reforma politicii agricole a UE, care va intra în vigoare în 2023, a condus la standarde de mediu mai stricte pentru agricultură. Acestea includ cerinţe pentru fermieri să protejeze solul prin necultivarea aceloraşi culturi pe acelaşi teren timp de mai mulţi ani la rând.

Cu toate acestea, s-au înmulţit solicitările pentru ca aceste standarde de protecţie a mediului să fie relaxate, în ideea de a putea fi produse mai multe cereale, în condiţiile în care s-au redus cantităţile care pot fi transportate din porturile ucrainene afectate de război. Fiecare tonă de cereale produsă în UE va ajuta la creşterea securităţii alimentare mondiale, a anunţat Comisia.

Germania şi Austria au profitat de relaxările Comisiei

Austria a fost de acord cu propunerea Comisiei Europene de a prelungi utilizarea pârloagelor pentru producţia agricolă până la finele lui 2023. În acelaşi timp, ministrul german al Agriculturii, Cem Ozdemir a venit cu o propunere pentru permite fermierilor să utilizeze o parte mai mare din terenurile lor pentru a cultiva cereale, având în vedre deficitul care există pe piaţa mondială. Berlinul urmează să suspende, pentru un an, noile reglementări UE privind rotaţia culturilor. În timp ce parlamentarii şi asociaţiile fermierilor au salutat această propunere, ONG-ul de mediu Greenpeace l-a criticat în termeni duri pe ministrul Agriculturii pentru că a cedat în faţa presiunilor venite din partea lobby-ului sectorului agricol.

Franţa: Dezastru pentru fermieri, ecosisteme şi biodiversitate

Confruntat cu o secetă „istorică”, agravată de un al treilea val de căldură extremă, Guvernul francez a activat o celulă de criză în data de 5 august pentru coordonarea eforturilor destinate diminuării impactului. „Această secetă este cea mai severă cu care s-a confruntat ţară noastră”, a informat premierul Elisabeth Borne într-un comunicat de presă. Condiţiile secetoase reprezintă un „dezastru” pentru fermierii din Franţa precum şi pentru „ecosistemele şi biodiversitatea noastră”, a adăugat Elisabeth Borne.

Restricţii cu privire la consumul de apă au fost deja introduse în aproape toate cele 96 de departamente din Franţa continentală, în condiţiile în care 73 din acestea sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Cu toate acestea, comunicatul Guvernului nu a răspuns la criticile în creştere cu privire la scutirile care au fost acordate pentru terenurile de golf. Proprietarii acestor terenuri au permisiunea de a continua să le ude, chiar şi în regiunuile care se confruntă cu cea mai severă secetă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *