Redacția PSnews.ro vă prezintă în cele ce urmează felul în care se poate pune în cap sistemul de plăți din România, precum și lipsa de reacție a Fiscului în acecastă problemă.
Zilele trecute, Curtea de Conturi (CC) a publicat raportul aferent anului 2016 – perioadă în care guvernarea a fost exclusiv cea tehnocrată a lui Dacian Cioloș, iar Fiscul era condus în principal de către Dragoș Doroș (începând cu luna martie, după ce în februarie Cioloș îl demisese pe Gelu Diaconu). Ca de obicei, documentul este unul stufos, însumând sute de pagini. Totuși, pasajele dedicate unei instituții sau alteia sunt relativ scurte, însă foarte comprimate, Curtea de Conturi vorbind despre nereguli cât se poate de concrete depistate în respectiva instituție – de exemplu: cheltuieli uriașe fără rost, supradimensionarea schemei de personal, risipa resurselor, externalizarea unor servicii, deși existau deja departamente specializate etc.
În ceea ce privește cazul concret al Fiscului, Curtea de Conturi – prezidată până în octombrie 2017 de către fostul senator PSD Nicolae Văcăroiu – vorbește despre câteva nereguli mari și late, de ordinul a miliarde de lei.
Cele trei probleme
1. Prima și cea mai gravă dintre ele se referă la disfuncționalitățile din sistemul IT, a cărui infrastructură se află acum într-o stare „critică” (este exact cuvântul folosit de către CC), Curtea de Conturi punând această situație pe seama atât a rectificării bugetare (după toate aparențele, este vorba despre cea din august) care a tăiat drastic din banii pentru investiții, cât și a lipsei oricărei investiții în perioada 2013-2016 (interval în care Gelu Diaconu condusese Fiscul).
Înainte să vă prezentăm citatul din raportul CC, ne vedem nevoiți să subliniem gravitatea acestei chestiuni și felul în care bulgărele riscă să se transforme rapid în avalanșă: dacă sistemul IT este învechit, el poate pica în orice moment. Iar dacă sistemul IT al unei instituții vitale precum ANAF-ul intră în colaps, atunci o asemenea stare pune în pericol însăși colectarea cotidiană a taxelor și impozitelor – fapt ce, la rândul lui, periclitează sistemul de plăți. Mai pe românește: dacă Fiscul nu reușește să colecteze taxe și impozite, atunci statul nu va avea bani de pensii, salarii, alocații, ajutoare șamd. Deci aceasta este de departe cea mai gravă dintre cele trei probleme semnalate de către Curtea de Conturi.
Iată explicațiile Curții de Conturi (sublinierile din citate ne aparțin peste tot unde ele apar):
„Pentru bugetul pe anul 2016, ANAF a fundamentat necesarul de credite destinate cheltuielilor de capital la un nivel inițial de 118.946 mii lei (118,946 milioane de lei – n.r.), dar prin rectificare bugetară a fost retrasă suma de 83.967 mii, creditele bugetare definitive destinate investițiilor, în sumă de 34.979 mii lei (34,979 milioane de lei – n.r.), înregistrând un nivel al execuției bugetare, prin plățile efectuate, în sumă de numai 11.998 mii lei (11,998 milioane de lei – n.r.), de numai 34,3%.
Diminuarea cheltuielilor de capital din ultimii ani a afectat în mod special infrastructura IT a ANAF, starea actuală fiind critică. ANAF deține o infrastructură IT și de comunicații învechită și neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiții semnificative din anul 2013. Mai mult, Strategia IT a ANAF pe perioada 2016-2020 nu a fost aprobată, la data auditului fiind elaborate două forme ale documentului, dar niciuna dintre ele nu este aprobată. În lipsa unei strategii nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu și lung, condiții în care referatele de necesitate cu valori semnificative, întocmite și înaintate de Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) către DGIAPSI (structura de achiziții a ANAF) în perioada 2013-2016, nu au fost aprobate de conducerea ANAF.
Lipsa investițiilor, concomitent cu încărcarea permanentă a capacităților de calcul și stocare din Centrul de Date Primar (CDP) și Centrul de Date Secundar (CDS), precum și creșterea exponențială a cerințelor pentru noi aplicații IT au condus la apariția unor disfuncționalități ale sistemului IT, constatate în misiunea de audit financiar”.
2. A doua neregulă găsită de Curtea de Conturi are în vedere lipsa de transparență și de rigurozitate, Fiscul fiind învinuit că nu și-a întocmit și prezentat situațiile financiare pentru activitatea proprie, fapt ce a dus la apariția și menținerea unor erori în situațiile consolidate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Chiar dacă nu insistăm asupra acestui al doilea aspect, nu putem să nu remarcăm faptul că el îi creează Fiscului o imagine pe calapodul zicalei „Fă ce spune popa, nu ce face el!”: pe de o parte, ANAF îi constrânge pe antreprenori să fie riguroși, transparenți, etc. (sub amenințarea popririi conturilor sau chiar a denunțării la parchet); pe de altă parte, aceeași Agenție Națională de Administrare Fiscală eșuează în a servi ea însăși drept model pentru contribuabili. Deși pare mai puțin importantă, nici această chestiune nu este de neglijat, dacă vrem să avem o clasă de mijloc solidă în România.
„ANAF nu și-a îndeplinit obligația legală de a întocmi și prezenta situațiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, deoarece în anul 2016 nu a inițiat operațiunile de inventariere, iar, în anul 2015, rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidența contabilă, acestea indicând minusuri de 56.018 mii lei (56,018 milioane de lei – n.r.).
Efectul, respectiv consecința economico-financiară a abaterii de la legalitate și regularitate, constă în faptul că situațiile financiare, consolidate la nivelul MFP, întocmite la data de 31.12.2015, respectiv 31.12.2016, conțin erori necorectate, existând rezerve asupra imaginii fidele a situațiilor financiare”, detaliază CC.
3. A treia problemă semnalată de către Curtea de Conturi se referă tot la bani – și încă o sumă uriașă, de ordinul a miliardelor de lei. Mai precis, oamenii lui Nicolae Văcăroiu vorbeau despre – atenție! – 2,221 miliarde de lei cheltuiți aiurea pe niște plicuri recomandate (ce conțineau notificări către diverși contribuabili), plicuri care însă într-o foarte mare măsură au fost returnate către expeditor. Partea proastă este că unele dintre aceste plicuri erau destinate unor instituții publice – care, teoretic, aveau adresele cunoscute (așadar, poștașul nu avea șanse să se rătăcească).
Această problemă se leagă de cea de la punctul 1.: câtă vreme ANAF-ul nu are un sistem informatic pus la punct, instituția se vede nevoită să facă risipă de hârtie, lucrând cu somații tipărite, ca în secolul XX. Din cauză că nici Poșta Română nu este tocmai un exemplu de performanță, situația se complică și mai mult, iar contribuabilii se văd prinși între ciocan și nicovală: ori sunt îngropați în maculatură (plicuri trimise la adresa greșită), ori nu mai primesc deloc somațiile ANAF, apoi se trezesc cu conturile poprite, fără să știe din ce cauză.
Dar să îi lăsăm pe cei de la CC să explice cu propriile cuvinte:
„Pentru comunicarea obligațiilor fiscale către contribuabili, Unitatea de Imprimare Rapidă Râmnicu Vâlcea transmite plicuri, dar un procent foarte mare din plicurile trimise nu ajunge la destinatari din diverse motive, acestea fiind returnate și, ulterior, distruse. Astfel, în cadrul misiunii de audit financiar s-a constatat că în anul 2016 au fost distruse, la nivelul Unității de Imprimare Rapidă Râmnicu Vâlcea, 4.394.760 de scrisori recomandate cu AR (plicuri), primite retur, din care 11.557 de plicuri aveau adresa incompletă, în cazul a 456.550 de plicuri, destinatarul s-a mutat de la adresă, 134.450 de plicuri au avut mențiunea „necunoscut”, iar 83.013 plicuri au fost returnate din „alte motive”.
O serie de plicuri primite retur aveau ca destinatari diverse entități publice ca: tribunale, judecătorii, parchete de pe lângă judecătorii și tribunale, curți de apel, spitale, licee, școli, grădinițe, agenții, oficii, primării, unități militare, prefecturi, consilii județene.
Pentru aceste 685.570 de plicuri primite retur și, ulterior, distruse, ANAF a achitat CN Poșta Română SA suma de 2.221 mii lei, cheltuială care nu și-a atins scopul”.
În încheiere subcapitolului dedicat ANAF (parte a capitolului despre MFP), Curtea de Conturi formulează trei recomandări:
„- identificarea unor soluții viabile pentru înlăturarea riscurilor de manifestare a disfuncționalităților sistemului IT administrat de ANAF;
– organizarea și finalizarea operațiunilor de inventariere a patrimoniului ANAF și valorificarea rezultatelor acestuia;
– ANAF va efectua o analiză asupra motivelor care au cauzat cheltuielile neeconomicoase înregistrate la Unitatea de Imprimare Rapidă Râmnicu Vâlcea, iar, în funcție de concluzii, se vor lua măsuri de înlăturare a cauzelor și, eventual, de regularizare a sumelor cu obligațiile de plată către Compania Națională Poșta Română SA, dacă aceasta este responsabilă pentru retururile înregistrate. Concomitent, ANAF va actualiza baza de date în ceea ce privește domiciliul fiscal al persoanelor fizice și juridice”.
Tăcerea ANAF
Redacția PSnews.ro a sunat miercuri, în jurul amiezii, la biroul de presă al ANAF. Acolo, o doamnă care s-a prezentat drept Mihaela Delcă ne-a mărturisit că nu avea cunoștință despre neregulile găsite de Curtea de Conturi, dar ne-a îndrumat către Alexandru Cristea, șeful biroului de presă al Fiscului. Acesta, în schimb, a susținut că deja citise partea din raport vizând ANAF, însă, motivând că trebuie să ia legătura cu toate direcțiile de specialitate din ANAF (inclusiv cu cele din teritoriu), ne-a indicat să trimitem o solicitare scrisă de informații pe adresa oficială de e-mail a Fiscului. Anume această inerție comunicațională a ANAF ne-a surprins neplăcut, întrucât raportul Curții de Conturi a fost publicat în urmă cu cel puțin 48 de ore. În plus, orice jurnalist cu experiență în relația cu instituțiile publice știe că Legea nr. 544/2001 le lasă acestora la dispoziție un interval de 10 zile ca să răspundă unei solicitări în baza actului normativ amintit, ba chiar prelungirea acestei perioade până la 30 de zile, în cazul în care răspunsul necesită o documentare amănunțită. Cu alte cuvinte: subiectul are toate șansele să se răcească până la sosirea răspunsului oficial.
Oricum: redacția PSnews.ro a trimis către ANAF o solicitare în baza Legii 544/2001 și vă va ține la curent cu răspunsurile primite.
