Inflaţia fără precedent din România este simțită, în realitate, prin majorări de preţ mai ample decât în statistici, pe mai toată gama bunurilor şi serviciilor, relatează Europa Liberă. Dincolo de cheltuieli de bază – hrană, utilităţi – majorările au atins şi partea superioară a piramidei nevoilor, de la vacanţe la cărţi.
Majorarea preţurilor la energie, cu peste 80%, şi la unele alimente, cum sunt uleiul și cartofii (50%), fac ca inflația din România să fie resimțită mult mai drastic de români decât este rata oficială stabilită de economiști.
Scumpirile din ultimul an s-au extins pe aproape întreaga gamă a nevoilor, care ar putea fi sintetizate printr-un model convenţional, ierarhia nevoilor sau piramida lui Maslow.
Modelul este folosit intens în educaţie, managementul organizaţiilor şi chiar al gospodăriilor. Europa Liberă a analizat efectele majorării prețurilor asupra populației în funcție de piramida nevoilor.
Concluzia: deși rata oficială a inflației din România este de 15%, impactul real al scumpirilor resimțite de populație este semnificativ mai ridicat. (…)
Pe ce nevoi cheltuie românii
Potrivit celor mai recente date disponibile, în primul trimestru din 2022, veniturile medii lunare într-o gospodărie din România au fost de peste 6.200 de lei, iar cheltuielile cu aproape 1.000 de lei mai mici.
Un procent infim din veniturile românilor merg spre cheltuieli de investiţii sau de producţie, cea mai mare parte fiind pentru consumul de bunuri şi servicii, respectiv plata taxelor, impozitelor şi a contribuţiilor sociale.
Ponderea cea mai mare a cheltuielilor (peste 61%) o reprezintă cheltuielile de consum + bunuri alimentare şi nealimentare, servicii, urmate de plata contribuţiilor (peste 33%), cele pentru investiţii şi producţie depăşind uşor 5%.
Defalcate, cheltuielile de consum arată că românii dau cei mai mulţi bani, lunar, pe hrană, inclusiv băuturi nealcoolice (peste 33%), pentru cheltuieli cu locuinţa – utilităţi şi combustibilii (peste 19%), aşadar cheltuieli care răspund nevoilor de bază.
Urmează cheltuielile cu băuturile alcoolice şi tutunul (7,5%), urmate de cele cu transporturile (7%), îmbrăcămintea şi încălţămintea şi sănătatea – de asemenea cheltuieli de bază.
Pe bunurile şi serviciile care răspund unor nevoi superioare – recreere, sport cultură, hoteluri -/ restaurante, dar şi educaţie, cheltuielile reprezintă în fiecare caz sub 2%.
Articolul integral AICI.
