Curtea de Apel Bucureşti a admis sesizarea CCR în procesul în care MApN cere anularea decretului de prelungire a mandatului al lui Nicolae Ciucă de şef al Statului Major al Apărării. Concret, instanţa cere CCR să analizeze un articol din legea organizării MApN ce vizează numirea în această funcţie.
„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, invocată din oficiu. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. 5 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Prorogă dezbaterile şi pronunţarea asupra celorlalte excepţii ridicate de părţi în cursul judecăţii pentru următorul termen de judecată. Fixează termen pentru continuarea judecăţii asupra fondului cauzei la data de 12 martie 2019, ora 14,00. Definitivă”, se arată în decizia CAB.
Articolul în cazul căruia a fost dispusă sesizarea de neconstituționalitate prevede că: Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei„,.
Instanţa cere CCR să analizeze articolul din legea de organizare a Ministerului Apărării care prevede numirea de către preşedinte a şefului Statului Major al Apărării.
În acest dosar, în luna ianuarie, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au dispus suspendarea executării decretului semnat de Klaus Iohannis de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării, până la pronunţarea instanţei de fond. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Astfel, funcţia este asigurată în prezent de un locţiitor.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat pe 28 decembrie 2018 decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.
