A doua rectificare bugetară anunțată de guvern pentru 2018 a iscat numeroase controverse în spațiul public. Există analiști care spun că Guvernul a rămas fără bani pentru creșterile de salarii, pe fondul slabei colectări și a veniturilor sub așteptări încasate la bugetul de stat, astfel că a fost nevoit să taie de la investițiile publice, pentru a acoperi gaura.
În acest context, redacția PSnews.ro l-a contactat pe Dan Armeanu, , profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice, pentru un punct de vedere legat a doua rectificare bugetară pe care Finanțele intenționează să o opereze anul acesta.
”Banii care au fost tăiați de la ministerele respective erau bani necheltuiți și e normal, ca atunci când mai e o lună sau două până la sfârșitul anului și banii nu au fost utilizați până acum să îi redistribui către alte domenii care au nevoie”, a declarat, pentru PSNews, Dan Armeanu.
”Cheltuielile cu investițiile, în primele zece luni ale anului, au crescut, față de anul trecut, cu 75%, fiind la maximul ultimilor cinci ani, atât la valoare nominală, cât și în prețuri constante.
Doar cei ce nu vor să le vadă sau ar fi vrut investiții mult mai mari nu iau seama de ele, cu atât mai mult cu cât orice investiție presupune un anumit proces, iar legislația în vigoare de multe ori conduce și la anumite amânări”, a adăugat Armeanu.
”Orice creștere salarială care a fost anunțată are, în mod normal, stabilită și resursa financiară, deci nu se pune problema că Guvernul nu ar avea bani pentru a acoperi creșterea salariilor operată în ultima vreme”, a completat el.
Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării şi Ministerul Educaţiei Naţionale sunt instituţiile care pierd cei mai mulţi bani în urma celei de-a doua rectificări bugetare din acest an, în timp ce Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii primesc cele mai importante suplimentări de fonduri, potrivit anunțului făcut de Finanțe.
Ministerul condus de Teodorovici a precizat faptul că reducerile de fonduri au fost operate având în vedere gradul de execuţie a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanţate din fonduri europene.
