Un nou conflict a izbucnit zilele acestea în sânul coaliției de guvernare. Protagoniștii sunt ministrul Justiției, Stelian Ion și liderii UDMR. Primul și-ar dori desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), așa cum recomandă și organismele europene, precum Comisia de la Veneția. Ceilalți se opun. Întrebarea fundamentală e care sunt motivele din spatele opoziției acerbe făcute de UDMR pe marginea acestui subiect? Așa cum vom vedea, există două motive pentru care UDMR nu își dorește desființarea SIIJ.
Ideologia
Primul argument ține de ideologia celor de la UDMR. Chiar dacă formațiunea nu este un partid politic în sensul general al termenului, există un curent preponderent conservator și anti-reformist în interiorul UDMR. Formațiunea apărută pe scena politică românească după 1989 a reușit performanța de a nu rata intrarea în nici un Parlament, spre deosebire de alte formațiuni politice apărute la începutul anilor ’90 care au mai ratat intrarea în Parlament sau care s-au desființat între timp. Care este cheia succesului UDMR? Ei bine consecvența promisiunilor făcute electoratului udemerist. Având acest curent conservator drept bază ideologică, UDMR se opune reformelor făcute pe repede înainte și mai ales reformelor care ar putea duce la alte reforme. Desființarea SIIJ ar reprezenta o primă reformă dintr-un lanț mai lung care ar putea cuprinde și alegerea primarilor în două tururi de scrutin. O reformă de care UDMR se teme pentru că îi poate afecta serios șansele de a mai intra în Parlament. Baza formațiunii o reprezintă comunitatea maghiară și primarii UDMR din teritoriu. De multe ori, acești primari sunt aleși cu un vot real de sub 50 de procente, așa cum se întâmplă și în cazul altor formațiuni politice. Pierderea primăriilor ar afecta serios baza electorală pentru alegerile parlamentare și ar pune UDMR în poziția de a risca să nu mai facă pragul de 5 procente la alegerile parlamentare. Așadar o strategie care să tempereze avântul reformelor este una care le poate plăti dividende udemeriștilor pe termen lung.
Alegerile parlamentare din 2024
Celălalt motiv pentru opoziția față de desființarea SIIJ ține de perspectiva alegerilor din 2024. Liderii UDMR au înțeles că PNL și USRPLUS au șanse mici să mai guverneze împreună în 2024. Cu cât stau mai mult la guvernare în prezent, cu atât mai mult procentele lor se erodează. PSD are șansa unei reveniri la guvernare după alegerile din 2024. Din 2019 social-democrații au fost nevoiți să adopte o strategie de retragere în opoziție. Guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost dărâmat prin moțiune de cenzură, iar mai apoi chiar dacă PSD s-a clasat pe prima poziție în alegerile parlamentare, partidul nu avea cu cine să formeze o majoritate legislativă care să dea și un guvern. Altfel par a sta însă lucrurile în prezent. Sondajele de opinie arată că PSD stă cel mai bine în intenția de vot. Dacă va reuși să își conserve acest avantaj, atunci PSD are șanse mari să formeze viitorul guvern după alegerile parlamentare din 2024.
UDMR a înțeles lucrul acesta și acum își netezește calea pentru un posibil parteneriat cu PSD. SIIJ a fost fondată în timpul guvernării PSD, din care făcea parte și UDMR. Acum social-democrații se opun desființării propriei lor creații. UDMR joacă de partea PSD, realizând că în felul acesta tatonează terenul pentru o posibilă alianță în 2024.
Prin urmare, din perspectiva UDMR există suficient de multe motive pentru ca formațiunea să se opună desființări SIIJ. În egală măsură USRPLUS le oferă udemeriștilor prea puține motive pentru a-și schimba atitudinea. Dacă USRPLUS își dorește cu adevărat desființarea SIIJ trebuie să înțeleagă mai întâi care sunt motivele pentru care UDMR se opune, iar mai apoi să negocieze pentru un compromis.
1. UDMR întra în parlament și când se alegeau primarii în 2 tururi, nu ratează parlamentul dacă se aleg primarii în 2 tururi, pierd câțiva primari, dar nu ratează parlamentul.
2. PSD-ul fi în măsură să respingă o coaliție cu UDMR în 2024 din cauză nu ar mai avea cu cine face guvernul, la cum stau lucrurile acum.
Deci ambele ipoteze sunt subțiri.
Există și posibilitatea ca UDMR să respingă „reformele” din justiție pentru a nu se mai ajunge în situația de a avea o justiție la comanda celui care numește șeful DNA.