Românii cu credite vechi, în lei, calculate pe baza ROBOR sunt cei mai afectați, momentan, de măsurile anti-inflație luate de BNR și de bănci. Nici cei cu credite contractate după 2019, pe IRCC, sau cu credite în euro nu sunt complet protejați, avertizează specialiștii.
Banca Națională a României a operat o nouă creștere a dobânzii de politică monetară, până la 6,25%, astfel că dobânda-cheie a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 12 ani.
Principalul instrument utilizat de băncile centrale pentru domolirea inflației – ajunsă la peste 15,88% în luna spetembrie – atrage aproape de la sine o creștere a costului creditelor.
În aceste condiții, prudența ar trebui să fie cuvântul de ordine în următoarea perioadă, fie că se traduce în calcule cu privire la trecerea de la un regim de dobândă la altul, sau amânarea contractării unui credit, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.
În funcție de mecanismul de calcul al dobânzii, există câteva tipuri principale de credite acordate populației de către băncile comerciale din România, atât în lei, cât și în euro:
- Credit cu dobândă variabilă – calculate pe baza marjei băncii + indicele de referință (ROBOR până în mai 2019, IRCC după această dată) + comisioane ale băncii.-
- Credit în lei cu dobândă fixă între 5-8 ani (numită și introductivă) + dobândă variabilă ulterior.
- Credit cu dobândă fixă, în special la creditele de consum / nevoi personale, dar și la cele ipotecare
Aproximativ 85% din soldul creditelor populației (în valoare totală de peste 171 miliarde de lei în august 2022) sunt în lei, arată cele mai recente date ale BNR.
În funcție de destinație, creditele sunt ipotecare, respectiv de consum sau de nevoie personale, respectiv credite pentru alte scopuri.
Conform datelor băncii centrale, peste 60% din soldul actual al creditelor populației rezultă din creditele imobiliare, cu durate între 20 și 30 de ani.
În timp ce marjele băncii rămân în general aceleași pe durata creditului, în schimb oscilațiile indicilor de referință – vizibile din plin în acest an – pot influența considerabil suma de plată pentru un credit.
Aproximativ 70% din totalul creditelor ipotecare ale populației aflate în derulare sunt cu dobândă variabilă, potrivit raportului de stabilitate financiară publicat în iunie de BNR. Circa 500.000 de români au astfel de credite.
„Ca urmare a majorării ratelor de dobândă, proporția expunerilor cu un grad de îndatorare sub 30% este așteptată să scadă, de la 52% din total debitori la 32%, pe când proporția debitorilor cu un grad de îndatorare de peste 50% ajunge la 8% față de 2% la momentul curent”, nota BNR în documentul amintit.
Diferența între ROBOR și IRCC
Indicele ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) reprezintă un indice de referință calculat pe baza ratei dobânzii la care zece mari bănci de pe piața românească se împrumută cu lichidități, sub forma depozitului în lei, între ele.
Există mai multe tipuri de scadență folosite, însă cele luate în calcul la creditele acordate românilor sunt cele la 3 luni, respectiv la 6 luni.
Utilizarea indicelui de referință ROBOR la creditele cu dobândă variabilă a fost reglementată prin Ordonanțe de Urgență din 2010 și 2016.
Din 2 mai 2019, ROBOR a fost înlocuit înlocuit însă, printr-o altă Ordonanță de Urgență cu un nou indice de referință, IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), aplicabil tuturor creditelor acordate în lei după această dată, inclusiv refinanțărilor.
În timp ce ROBOR se calculează zilnic, IRCC are o valoare trimestrială și se aplică pe întreg trimestrul respectiv la valoarea medie înregistrată în precedentele 3 luni. De aceea, unii specialiști economici numesc IRCC un ROBOR întârziat.
Cu alte cuvinte, efectele negative ale pieței – precum creșterea inflației – se văd mult mai rapid în majorarea ROBOR, fiind valabil însă și reversul. Când ROBOR începe să scadă, IRCC va scădea cu întârziere.
Întregul articol poate fi citit aici
