Parlamentul României a fost ieri martorul unor scene halucinante. Protagonistul acestora a fost deputatul AUR, George Simion. Acesta din urmă l-a agresat pe Virgil Popescu în timp ce acesta vorbea de la plenul Parlamentului, în timpul moțiunii simple împotriva ministrului Energiei. Un asemenea gest este incalificabil și denotă o degradare fără precedent a calității democrației din România.
De ce gestul lui Simion nu trebuie ignorat
Membrii AUR ne-au obișnuit deja cu o mulțime de gesturi controversate. De la propaganda anti-vaccin și minciunile vânturate pe această temă, până la glorificarea unor criminali dovediți din istoria României, faptele și gesturile membrilor AUR trădează o aversiune față de normele și regulile jocului democratic. Gestul lui Simion de ieri este însă unul grav care marchează un nou pas în procesul de degradare a normelor democratice din țară – agresiunea fizică a unui parlamentar, chiar într-o instituție considerată a fi templul democrației, Parlamentul.
În orice democrație funcțională, Parlamentul, ca sediu al puterii legislative, reprezintă în fapt templul democrației. Aici diferențele de opinii se rezolvă prin apelul la dialogul argumentat. Rațiunea, logica, oratoria și dezbaterea sunt elementele constitutive ale acestui for democratic. Încă din antichitate au existat foruri asemănătoare create special pentru e tempera recursul la violență în numele dezbaterii argumentate. Grecii și romanii știau și practicau arta consensului. De aceea atacul asupra Parlamentului unui stat, precum atacul petrecut în Statele Unite la 6 ianuarie 2021, sau mai recent în România, tot la îndemnul celor de la AUR, trebuie condamnate la unison.
Politica are două jumătăți – conflictul și consensul. Conflictul este natural și rezultă din preferințele diferite ale oamenilor, dar arta compromisului și a consensului trebuie să prevaleze în final pentru a nu menține lucrurile în zona conflictului. Rolul parlamentarilor este de găsi consensul, sub forma legilor de pildă, pe calea dialogului rațional și argumentat. Consensul nu va fi unul unanim de fiecare dată, dar înfrânții de astăzi se vor consola cu ideea că ar putea deveni învingătorii de mâine. Dacă lucrurile ar degenera în răfuieli fizice, atunci rolul Parlamentului ar fi uzurpat. Pentru a preveni degradarea politicii la stadiul primordial, unele state, precum Statele Unite, au adoptat legi care sancționează aspru apelul la violență în forurile legislative (nu în ultimul rând și pentru că în trecut, astfel de gesturi aveau loc destul de frecvent). Astăzi violența legislativă nu mai este tolerată în nici un parlament democratic. Scene cu încăierări generale între deputați mai au loc rarisim în state care nu au o tradiție democratică și unde normele și regulile democrației nu sunt așadar respectate. Dar în statele unde regulile jocului democratic sunt respectate și acceptate, astfel de ieșiri sunt inacceptabile și, în bună măsură, inimaginabile. În aceste state, Parlamentul continuă să funcționeze ca un for deliberativ.
Ieri, George Simion a ales să ignore această tradiție milenară a dezbaterii argumentate, lansându-se într-o dispută fizică în Parlamentul României. Doar că, așa cum am menționat deja, politica pumnului în gură nu a fost niciodată asimilată cu democrația, ci cu regimurile autoritare/dictatoriale/totalitare, acolo unde partidele sau politicienii au apelat la forță, intimidare și violență pentru a-și impune punctul de vedere. Ieri, nu Virgil Popescu, ci democrația din România a primit o palmă după ceafă de la George Simion.
