Instituțiile europene condiționează negocierile cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia privind aderarea la UE de dezoligarhizarea celor trei țări. Este pentru prima dată când UE are o astfel de cerință față de statele candidate sau cu perspectivă europeană. În avizele Comisiei Europene, lor li se recomandă să inițieze un proces „dezoligarhizare” ca să se poată mișca înainte.
Ucraina a făcut cei mai mulți pași în direcția dezoligarhizării, dar Republica Moldova are cele mai ambuțioase planuri de viitor. Situația Georgiei e ceva mai complicată, motiv pentru care aceasta a primit doar calificativul de candidat potențial, nu statutul de candidat pentru aderare, ca în cazul celorlalte două state, se arată într-o analiză pentru agenția IPN, semnată de Dionis Cenușa.
În Georgia, guvernarea este acuzată faptul că gravitează în jurul oligarhului Bidzina Ivanishvili.
Evaluarea îndeplinirii condițiilor UE a fost mutată pentru 2023, în loc de termenul de decembrie 2022.
Autoritățile georgiene nu au exclus elaborarea unei legi privind dezoligarhizarea, însă lipsește o voință politică clară și un plan de acțiuni fezabil, se arată în analiză.
Guvernarea din R. Moldova, planuri ambițioase privind dezoligarhizarea
În Republica Moldova, oligarhii fugari și facilitatorii lor (Vladimir Plahotniuc, Ilan Shor și alții) sabotează reformele structurale prin intermediul sistemului vechi și planifică acțiuni subversive anti-guvernamentale, exploatând nemulțumirea publică și multiplele crize cu care se confruntă țara.
Cum aceștia încă dispun de conexiuni și resurse economice, există riscul revenirii lor în cazul unei crize politice de anvergură. Acțiunile de destabilizare politică a țării, întreprinse de oligarhii fugari, corespund cu interesele geopolitice ale Rusiei, mai scrie Dionis Cenușa, în analiza sa.
Actuala conducere de la Chișinău e decisă să-i tragă la răspundere pe oligarhi.
În Moldova urmează să fie elaborat mecanismul pentru a exclude factorul oligarhic din sfera politică, economică și publică.
Comisia Electorală Centrală și Consiliul Audiovizualului vor fi antrenate în procesul de dezoligarhizare țintind finanțarea partidelor politice și respectiv influența asupra surselor media.
De asemenea, se preconizează evaluarea întreprinderilor de stat în raport cu influența oligarhică. Unele măsuri sunt preconizate până în noiembrie-decembrie 2022, altele urmează să fie implementate până în iunie 2023.
Cum evoluează procesul de dezoligarhizare în Ucraina
Ucraina a făcut cei mai mulți pași în direcția dezoligarhizării. Legislația anti-oligarhilor, aprobată de președintele Volodimir Zelenski la finele lui 2021, e în vigoare și are menirea să identifice oligarhii și să le limiteze capacitatea de a interveni în actul guvernării.
Inițial, legea era văzută ca pe un instrument împotriva oligarhilor pro-ruși, în frunte cu Viktor Medvedciuk, acum în detenție și investigat pentru trădare de țară. Dar nu a fost așa și unii oligarhi încearcă să se adapteze. Rinat Ahmetov, de exemplu, a renunțat la monopolul său mediatic pentru a nu fi inclus în „lista neagră”.
Consiliul Național de Securitate și Guvernul urmează să elaboreze „registrul oligarhilor” pentru a putea pune în aplicare legea pe mai departe.
De asemenea, Kievul mai așteaptă și o serie de recomandări de la Comisia de la Veneția, care cel mai probabil vor fi acceptate pentru a nu prejudicia dialogul cu UE pe marginea statutului de țară candidat.
