Centrul Rus de Știință și Cultură de la București, a cărui activitate a fost suspendată de MAE, a fost deschis în 2015, ca o concluzie a vizitei fostului ministru de Externe, Titus Corlățean, la Moscova, în 2013, unde s-a întâlnit cu Serghei Lavrov. Prezent în studioul „Puterea Știrilor”, Corlățean a povestit culisele acelei vizite, cum s-a născut ideea înființării unui centru cultural rusesc în capitala României, dar și ce a reușit să obțină de la Lavrov.
Fostul ministru, acum senator PSD, a relatat că discuția privind centrul de cultură rus a apărut înainte să ocupe el portofoliul de la Externe, într-o perioadă în care nu era război, Rusia colabora cu NATO, iar mai multe țări europene erau dependente de gazul rusesc.
„A existat, în mod firesc și corect, un interes de a promova istoria culturală română în diferite capitale sau diferite centre importante. În acel moment era o discuție legată de ICR-ul românesc la Moscova și așa a plecat proiectul care însă presupune două lucruri suplimentare. Dacă tu vrei să ai ICR-ul tău într-o parte, întotdeauna apare chestiunea reciprocității și, în al doilea rând, în mod firesc, există niște negocieri pentru încheierea unui acord. Pentru că sunt lucruri de stabilit prin acord, care sunt competentele culturale, ce ai voie să faci și ce nu ai voie să faci, ca să traduc un pic mai liber.
Negocierile au plecat pe tot pachetul respectiv și s-au desfășurat cu un număr de ani înainte ca eu să devin ministru. Dacă îmi aduc bine aminte, negocierile s-au încheiat instituțional spre decembrie 2012 când eram ministru de câteva luni la Externe. Cred că rămăsese un amendament propus de partea română la care partea rusă nu dăduse încă răspuns.
În 2013 s-au finalizat negocierile și, în general, când finalizezi un acord, se așteaptă un moment ca cineva relevant să facă anunțul. Și asta a fost în cadrul vizitei pe care am făcut-o la Moscova în vara lui 2013.
Acum, după atâția ani, pot să vă spun că a fost poate unul dintre cele mai complicate exerciții de politică externă pe care le-am făcut. A fost o vizită aprobată de statul român pe verticala puterii, foarte atent pregătită cu diferitele instituții românești, inclusiv cu cele de intelligence.
Fotografia mai largă era în felul următor, era un moment mai degrabă pașnic, adică nu era război. Erau state membre UE cu relații privilegiate economic, dependente de gazul rusesc și de profitul pe care îl obțineau pe piața rusă care încă vorbeau în Uniunea Europeană de încheierea eventuală a unui parteneriat strategic cu Rusia. Astăzi ni se pare incredibil, dar în acel moment așa era. NATO și Rusia aveau cooperări punctuale pe chestiuni: combaterea terorismului, coridorul de transport avioane occidentale, americane prin Afganistan, coridor oferit de ruși, lucruri de acest gen. Nu era simplu, dar nu exista război și Rusia nu anexase Crimeea. Dar în perioada respectivă, bilateral, noi aveam o dificultate, pentru că Rusia devenise foarte agresivă politic și militar ca retorică. Ne amenința atunci că trimit bombardiere și că ne distrug datorită scutului anti-rachetă american amplasat pe teritoriul României”, a declarat Titus Corlățean la „Puterea Știrilor”.
Discuții la Moscova despre tezaur
Fostul ministru de Externe a ținut să sublinieze că, în cadrul vizitei sale la Moscova și în urma întâlnirii cu Serghei Lavrov, a reușit să obțină, pe cale diplomatică, două lucruri importante pentru România: reluarea negocierilor pentru tezaur și înființarea unui cimitir pentru militarii români căzuți pe pământ sovietic în Al Doilea Război Mondial.
„După un număr de ani de îngheț, am reușit să obțin acordul ministrului Lavrov să reluăm activitatea comisiei comune pentru Tezaurul Românesc de la Moscova. Secretarii celor două comisii s-au și întâlnit după aceea pentru a pregăti uniunea de plen și a reînceput activitatea pe care statul român nu are voie să o cedeze niciodată până nu o va rezolva, înapoierea Tezaurului României de la Moscova.
Și, doi la mână, o chestiune pentru care eu am avut o sensibilitate specială și nu știam dacă voi reuși. Am primit o delegație a Asociației Veteranilor de Război din România și credeți-mă că discuțiile nu sunt simple cu oameni care au servit patria în perioadă de război. Unii cu răni, cu infirmități, dar cu foarte multă demnitate. Și domniile lor, și ministrul Apărării mi-au cerut un lucru, să încerc să obțin un lucru foarte important care nu a fost obținut timp de 70 de ani de statul român după război. URSS a refuzat constant, și apoi Rusia, să deschidă primul cimitir militar combatant al soldaților români care au căzut efectiv în luptă, nu cei care au fost luați prizonieri în lagăre, ci cei care au murit pe front. Cred că eram singurul stat la acel moment care nu avea încă un cimitir în care să ne îngropăm corect, creștinește, rămășițele soldaților. Este foarte greu să străpungi zidul acesta după 70 de ani.
Discuția mea cu Serghei Lavrov a fost foarte directă atunci și i-am spus altfel decât în limbaj de lemn sau în limbaj diplomatic, i-am spus foarte direct într-un anumit fel niște lucruri. Și s-a gândit foarte atent, în acea reuniune, după câteva minute, am obținut un acord, ceea ce România nu l-a obținut timp de 70 de ani, să deschidem acest cimitir militar. Îmi aduc aminte, atașatul militar de la ambasada Românei a pus stiloul jos, militar de carieră cu grad. Nu i-a venit să creadă, pur simplu era buimac, nu putea să creadă treaba asta.
Doi ani mai târziu, la Rossoșka, lângă Stalingrad, s-a deschis prima parcelă militară românească, 600 și ceva de militari identificați cu plăcuțe, cu oseminte îngropate. Anul următor, în 2016, ministrul Apărării și mai ales ministrul de Externe m-au invitat și am îngropat cu mâna mea în cutiuță rămășițele soldaților români cu tricolor legate, a fost o întreagă ceremonie într-o atmosfera deloc simplă, nu intru în detalii, cu ostilitate rusă, dar totuși ne deschiseseră porțile. Asta a fost cu vizita la Moscova”, a relatat Corlățean.
Confruntarea Corlățean – Lavrov
Un alt obiectiv al vizitei la Moscova, a adăugat fostul ministru de Externe, a fost afirmarea în fața lui Lavrov a „dreptului legitim al României de a fi interesată și direct implicată în destinul viitor al Republicii Moldova”.
„Vă spun un mic secret. Unul din obiectivele acelei vizite a fost să îi spun lui Lavrov foarte direct câteva fraze legate de dreptul legitim și fundamentat istoric, și pe comunitatea de limbă și identitatea națională, al României de a fi atentă, interesată și direct implicată în destinul viitor al Republicii Moldova.
Cei care înțeleg cuvintele astea, vor înțelege că nu a fost o discuție simplă. I-am spus foarte direct, într-un spirit de respect reciproc, dar fiind pe baricade diferite, și credeți-mă că nu cred că există vreun demnitar român care să fi spus rușilor ceea ce i-am spus eu lui Lavrov la Moscova. Nu au fost contrareacții, în general în astfel de discuții dacă nu ai o contrareacție e un punct câștigat”, a mai spus Corlățean.
„Rusia nu se mai angajează la respectarea suveranității R.Moldova”
Senatorul social-democrat a menționat, de asemenea, că în timpul discuției cu Serghei Lavrov nu a abordat tema unei posibile uniri a României cu R.Moldova.
„Nu a fost o astfel de discuție, dar ceea ce am spus în general nu s-a spus până acum. Poziția rusă până ieri a fost că se respectă suveranitatea, integritatea teritorială cu două condiționalității, atenție, să nu trecem rapid peste ele. Statutul de neutralitate pe care tot Rusia l-a impus prin armata a-14-cea în conflictul Transnistrean și respectiv acordarea unui statut special Transnistriei în interiorul statului Republica Moldova.
De ieri, paradigma s-a schimbat și este o schimbare importantă în politica externă rusă, pentru că președintele Putin a anunțat acest lucru, s-a și adoptat decretul care anulează fostul decret care stabilea această poziție rusă. Deci, din acest moment, putem spune că Rusia nu se mai angajează la respectarea suveranității și integrității teritoriale, chiar și cu cele două condiționalității, ceea ce este un semnal foarte prost”, a afirmat Titus Corlățean la „Puterea Știrilor”.
Cum a luat ființă Centrul Rus de Cultură de la București
Centrul Rus de Știință și Cultură de la București, a cărui activitate a fost suspendată marți, ca urmare a deciziei Ministerului de Externe, a fost deschis în 2015. Inițiativa înființării unui astfel de centru a fost anunțată în 2013, în timpul vizitei fostului ministru de Externe, Titus Corlățean, la Moscova, unde s-a întâlnit cu Serghei Lavrov.
Ideea înființării unui Centru Rus de Știință și Cultură la București a fost anunțată în 2013, când ministrul de Externe de atunci, Titus Corlățean, a fost în vizită la Moscova, unde a fost primit de omologul său, Serghei Lavrov.
Printre subiectele discutate s-a numărat și deschiderea unui astfel de centru la București. În oglindă cu Centrul Rus de la București, și România a deschis un Institut Cultural la Moscova.
„În marja vizitei, au fost semnate două documente juridice interguvernamentale – Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la înfiinţarea şi condiţiile de funcţionare a Institutului Cultural Român de la Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti şi Programul de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, mass-media, tineretului, sportului şi turismului între cele două guverne – precum şi un document de cooperare la nivelul Ministerelor Afacerilor Externe al României şi Federaţiei Ruse”, a anunțat Ministerul de Externe într-un comunicat pe 9 iulie 2013, în urma întâlnirii dintre Titus Corlățean și Serghei Lavrov.
Centrul Rus de Știință și Cultură de la București a fost început să funcționeze doi ani mai târziu, în 2015, cu ocazia festivalului de film rusesc „Puterea momoriei”.
