Skip to content
Politică

DOCUMENT Cele 10 priorități din programul de guvernare PNL: Liberalii promit venituri mai mari pentru români, dezvoltarea infrastructurii și „măsuri sociale sănătoase”

Inquam Photos / George Călin

Liberalii își propun, în programul de guvernare pe care vor să-l impună în coaliție, creșterea veniturilor și a locurilor de muncă, reducerea progresivă a contribuțiilor de asigurări sociale, dezvoltarea infrastructurii, dar și „măsuri sociale sănătoase”: sprijinul pentru plata facturilor la energie, voucherele de alimente, sprijinirea elevilor vulnerabili prin acordarea de vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte. PNL a gândit 10 puncte prioritare pe care vrea să le implementeze în următorii ani.

DOCUMENTUL INTEGRAL POATE FI CITIT AICI.

Cele 10 priorități din programul de guvernare PNL

„Situația economică a anului 2023, influențată succesiv de criza sanitară, de evoluția prețurilor la produsele energetice, implicațiile războiului de la graniță, îmbătrânirea populației, exodul de capital uman din ultimii ani, cu efecte directe asupra contribuțiilor de asigurări sociale, accentuează presiunea asupra bugetului public. Este de așteptat ca pachetul financiar extraordinar creat de Uniunea Europeană pentru statele membre să contribuie la ameliorarea situației, însă cu toții suntem conștienți de faptul că este necesară o strategie post PNRR, care trebuie pregătită încă de pe acum și la implementarea căreia trebuie să participe toți actorii sociali. În acest context, considerăm necesare o serie de măsuri economice, fiscale și administrative care să susțină și să completeze măsurile din PNRR, pe următoarele linii de acțiune liberale”, susține PNL în programul de guvernare.

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport

• Finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră trebuie să fie una din prioritățile strategice ale României în următorii 10 ani.

• Îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere, ca principal obiectiv al politicilor de transport

• Nicio regiune nu va rămâne în urmă din punctul de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport, stimulând astfel dezvoltarea echilibrată și coezivă a României.

• Introducerea trenurilor metropolitane și investiții în metrou (crearea unei rețele noi la Cluj-Napoca și extinderea celei din București). Integrarea în rețeaua feroviară europeană și scăderea timpilor de parcurs.

• Construirea de conexiuni feroviare pentru aeroporturile internaționale.

• Modernizarea porturilor fluviale și crearea de legături de feribot care să lege portul Constanța de diferite destinații din Marea Neagră.

• Redresarea companiilor de stat din domeniu, prin îmbunătățirea procesului de selecție a unor manageri profesioniști.

• Alocarea (în medie) a 2% din PIB pentru investițiile în Transporturi, până în 2030.

• Îmbunătățirea conectivității de transport, în special feroviar, cu Republica Moldova.

2. Măsuri în domeniul energiei

• Retehnologizarea unității 1 de la Cernavodă, pregătirea investițiilor pentru unitățile 3 și 4. Dezvoltarea tehnologiei reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) și implementarea primelor reactoare în foste termocentrale.

• Creșterea capacității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, terminarea explorării perimetrului gazifer de la Caragele (jud. Buzău). Extinderea rețelelor de transport și de distribuție de gaze naturale.

• Interconectarea rețelei electrice naționale cu toate statele vecine și investiții în creșterea capacității acesteia de a prelua capacitatea suplimentară de producție din surse regenerabile.

• Promovarea și facilitarea calității de prosumator, prin compensarea cantitativă a energiei livrată în sistemul național de distribuție.

• Asigurarea unei alocări suplimentare prin programul REPowerEU pentru finanțarea proiectelor din energie și eficiență energetică, care vor duce la câștigarea independenței energetice a României. Crearea unei surse alternative de finanțare prin înființarea Fondului Energetic Românesc, ca un fond suveran de dezvoltare și investiții.

3. Sprijin pentru mediul de afaceri

• PNL va susține măsuri pentru stimularea mediului de afaceri, ca generator de dezvoltare. Accentul îl vom pune pe susținerea firmelor românești.

• Una dintre direcții va fi stimularea producției interne. Totodată, vom continua sprijinul acordat IMM-urilor pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole.

• O altă direcție va fi cea a stimulentelor fiscale și financiare prin care să încurajăm înființarea de noi locuri de muncă.

• Vom susține, de asemenea, creșterea competitivității firmelor românești și, în special, a IMM-urilor.

• Mai bună conectare a firmelor românești la proiectele de investiții în infrastructura socială, culturală, sportivă. Construirea de creșe și grădinițe, modernizarea de școli și spitale, realizarea unor stadioane și baze sportive trebuie realizate prin implicarea companiilor românești serioase.

4. Mai multe locuri de muncă și mai bine plătite

• Reducerea progresivă a poverii fiscale asupra veniturilor salariale, prin implementarea mecanismelor de stimulare financiară a angajaților. Contracte de muncă part-time impozitate la numărul de ore lucrate.

• Încurajarea persoanelor care desfășoară mai multe activități simultan: 0% contribuții sociale de sănătate pentru al doilea loc de muncă și pentru persoanele fizice autorizate (PFA) care obțin și venituri din salarii;

• Reducerea deficitelor pe piața muncii, prin integrarea rapidă și eficace pe piața muncii a persoanelor care beneficiază de protecție temporară și prin încadrarea în muncă a persoanelor active neocupate

• Condiții de muncă mai bune, flexibilitate, adaptare la economia digitală: adaptăm Codul muncii la economia digitală

5. Măsuri sociale

5.1. Salarii:

• PNL va susține creșterea veniturilor, inclusiv a salariului minim brut, respectiv înființarea de noi locuri de muncă, astfel încât tinerii care vor să-și întemeieze o familie să aibă veniturile necesare pentru întreținerea ei. Vom cere, de asemenea, ca salariul minim să crească și în 2023.

• Salarii nete mai mari – reducem progresiv contribuțiile de asigurări sociale de stat, pentru creșterea salariilor nete; este o măsură care va duce la creșterea salariilor și a puterii de cumpărare pentru toți salariații din România

5.2. Sprijin familii:

• Încurajarea natalității prin facilități acordate tinerelor familii active (deduceri fiscale suplimentare, facilități pentru angajatori);

• Extinderea serviciilor publice pentru familii care au în întreținere copii: creșe, grădinițe cu program prelungit, after school, masă la școală, transport școlar gratuit.

• Facilități fiscale pentru întreprinzătorii care oferă lucrătorilor anumite beneficii favorabile familiei (de exemplu, decontare cheltuieli creșă sau învățământ etc.);

• Acordarea posibilității autorităților administrațiilor publice locale de a sprijini familiile care au în întreținere copii prin reduceri/scutiri de taxe și impozite, precum și prin acordarea unor burse școlare complementare pentru elevii care provin din familiile numeroase;

• Facilități acordate de autoritățile administrației publice locale pentru retenția și stabilirea tinerilor și a tinerelor familii în mediul rural – politici pentru stabilirea tinerilor profesioniști în mediul rural – profesori, învățători, medici de familie, funcționari înalt calificați, arhitecți;

5.3. Sistemul de pensii:

• PNL va continua creșterea sustenabilă a pensiilor. Totodată, vom iniția măsuri fiscale pentru sprijinirea românilor cu pensii mici.

• Susținem ferm reformele din domeniul pensiilor speciale și a sistemului general de pensii în baza principiului contributivității.

• PNL va susține majorarea contribuțiilor individuale la Pilonul II de pensii, în contextul reducerii contribuțiilor de asigurări sociale

• Modernizarea sistemului de pensii, prin digitalizarea/evaluarea dosarelor de pensii și o legislație modernă care să aducă echitate, sustenabilitate

5.4. Sprijin persoane vulnerabile:

• PNL va susține continuarea sprijinului pentru diverse categorii sociale din fonduri europene: sprijinul pentru plata facturilor la energie, voucherele de alimente, sprijinirea elevilor vulnerabili prin acordarea de vouchere pentru rechizite și îmbrăcăminte etc.

• Totodată, va continua să monitorizeze implementarea compensării prețurilor la energie electrică și gaze naturale, astfel încât acest ajutor să fie acordat consumatorilor vulnerabili, casnici și non-casnici.

6. Absorbția fondurilor europene

• Închiderea exercițiului financiar 2014-2020, prin atingerea unui grad de absorbție a fondurilor europene de peste 95% – o absorbție de peste 6 mld euro aferentă perioadei de programare 2014-2020, în anul 2023

• Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea în domeniul fondurilor europene, prin crearea unui cadru normativ suplu, eficient și orientat spre sprijinirea beneficiarului.

• Lansarea tuturor apelurilor de proiecte aferente programelor cu finanțare din fondurile europene aferente celor 46 mld euro din cadrul politicii de coeziune 2021-2027

• Implementarea cu succes a Planului National de Redresare si Reziliență si depunerea cererilor de plata, conform calendarului anual stabilit, dar și introducerea capitolului RepowerEU în PNRR, respectiv asigurarea unei alocări suplimentare de 1,3 mld euro pentru finanțarea proiectelor care să contribuie la independența energetică a României,

• Un sistem de bonificație pentru mediul privat pentru stimularea absorbției fondurilor europene, cu aplicabilitate sectorială sau generală.

7. Administrație eficientă/ digitalizarea instituțiilor

• Modernizarea și eficientizarea aparatului administrativ: debirocratizarea, simplificarea administrativă, digitalizarea serviciilor publice, pentru mai puțin timp pierdut cu proceduri birocratice

• Cloud-ul guvernamental și platforma națională de interoperabilitate: servicii publice digitale și eliminarea drumurilor între ghișee; economii de costuri; păstrarea datelor cetățenilor într-un loc sigur; transparența accesului statului la datele cetățenilor

• Platforma națională pentru competențe digitale: parteneriat public-privat pentru alfabetizarea digitală a peste 80% dintre români până în 2030 – în medie, un milion de români anual.

• Reformarea ANAF prin digitalizare, pentru a realiza o corelare mai bună și mai eficientă a veniturilor la bugetul statului

• Dezvoltarea digitalizării sistemelor din domeniul feroviar care să permită creșterea mobilității și accesibilității.

8. Dezvoltare locală

• Continuarea reabilitării infrastructurii locale și județene prin programele de investiții multianuale (PNI Anghel Saligny, PNDL, dar și prin PNRR), pentru construirea și modernizarea de drumuri, sistemele utilitare de apă-canalizare, rețele de gaz, infrastructură locală de sănătate, educațională, socială, sportivă, locuințe pentru tineri și specialiști.

• Digitalizarea și simplificarea serviciilor administrative și automatizarea cât mai multor procese, care să poată fi realizate online de către cetățeni.

• Accentuarea utilizării sistemului de Parteneriat Public-Privat, în special în acele sectoare în care decalajul de resurse și expertiză între stat și mediul privat este mare (precum IT&C și cercetare-dezvoltare).

• Cadastrarea sistematică: Accelerarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, în vederea înregistrării proprietăților imobiliare în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

• Transferul gratuit către autoritățile locale a activelor dezafectate ale instituțiilor centrale (ori ale societăților deținute de statul român), pentru conferirea unei destinație utile comunității locale. Simplificarea schimbării destinației spațiilor din domeniul Sănătății sau Educației, prin gestionarea procedurilor la nivel județean de către instituțiile deconcentrate competente, fără a mai fi nevoie de acordul sau avizul autorităților centrale.

9. Agricultură

• Consolidarea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, prin susținerea investițiilor realizate de unități asociative și sprijinirea grupurilor de producători și a cooperativelor.

• Stimularea lanțului scurt de aprovizionare, prin parteneriate între autoritățile locale și agricultori. Îmbunătățirea infrastructurii logistice specifice: sortare, depozitare, condiționare, ambalare.

• Dezvoltarea programelor de creditare și garantare pentru fermieri, pentru asigurarea accesului la finanțarea necesară. Dezvoltarea programelor care se adresează nevoilor specifice agricultorilor, precum: Agro IMM Invest, înființarea unui nou program destinat achiziției de terenuri agricole (Agro Terenuri), a unuia pentru ferme zootehnice (Agro Zootehnie) și a unuia pentru producerea energiei regenerabile (Agro-Energie). Programe pentru atragerea și stimularea tinerilor fermieri.

• Facilități pentru fermierii afectați de pandemia de covid și de războiul din Ucraina. Reducerea accizelor pentru motorina folosită în producția agricolă.

• Echilibrarea balanței comerciale a României în registrul produselor agro-alimentare, prin creșterea productivității și a profitabilității agriculturii și industriei procesatoare, dar și prin găsirea unor noi piețe externe de desfacere. Reduceri de taxe pentru procesatorii care utilizează ingrediente autohtone.

10. Sisteme moderne de Educație și Sănătate

10.1. Educație

• Creșterea graduală a finanțării educației până la 18% din bugetul național şi a finanțării cercetării până la 3%. Programe pentru îmbunătățirea calității actului educațional, destinate cadrelor didactice.

• Digitalizarea Educației și interconectarea bazelor de date, pentru a permite abordări integrate: Wi-Fi-Campus pentru toate școlile și universitățile de stat din România, biblioteci virtuale. Îmbunătățirea competențelor digitale pentru elevi și profesori.

• Crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional şi vocaţional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învăţământul profesional va redeveni un nod esenţial al legăturii educaţiei cu piaţa muncii.

10.2. Sănătate:

• Investiții în sănătate din fonduri europene și accelerarea obiectivelor din PNRR (2,7 miliarde de euro). Demararea proiectelor din Programul Operațional de Sănătate (5,8 miliarde euro), pentru modernizarea sistemului sanitar.​

• Crearea unui acces mai facil și mai rapid la servicii îmbunătățite din zona medicinei de familie și a tratamentelor ambulatorii.

• Plasarea pacientului în centrul sistemului de sănătate, prin cooptarea reprezentaților asociațiilor de pacienți în luarea deciziilor. Promovarea activă a prevenției, prin campanii de informare, analize, depistare precoce, vaccinare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *