La primul termen al procesului în Dosarul Revoluției, început pe 29 noiembrie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cameră preliminară au fost analizate cererile şi excepţiile ridicate de inculpaţi, dar şi de către părţile civile şi Asociaţia 21 Decembrie 1989, anunță Agerpres.
Dosarul ”Revoluţiei” a fost trimis în instanţă de fostul procuror general Augustin Lazăr în luna aprilie 2019, fiind emise citații pentru aproximativ 5.000 de persoane.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Rechizitoriul însumează 3330 de volume, dintre care 2030 de volume au fost instrumentate după 13 iunie 2016, și, pe baza acestora, cei trei inculpaţi trimiși în judecată sunt Ion Iliescu Ion, fost preşedinte, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României şi generalul (rtr.) Rus Iosif, fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.
Acțiunea penală în cazul lui Petre Roman și Victor Brateș a fost clasată, împotriva lor nemaifiind formulate acuzații în dosarul Revoluției, pentru că procurorii militari nu au avut suficiente probe pentru a dovedi crime împotriva umanității, singura infracțiune imprescriptibilă după 30 de ani.
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
„Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât şi din militari (latura militară), cu toţii marginalizaţi într-un fel sau altul prin deciziile fostului preşedinte. Componenţii grupului au aparţinut principalelor două filoane militare (MApN şi Direcţia Securităţii Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar şi structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceauşescu, însă prin funcţiile deţinute (implicit, influenţele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluţia istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său„, spuneau procurorii.
Procurorii militari mai susţineau că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989. Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
„Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român„, precizau procurorii.
