Discursurile despre viitorul României revin pe pagina de Facebook a Elenei Udrea și prezintă o radiografie a scenei politice din țara noastră, încercând să arată acele lucruri care nu funcționează, din punctul ei de vedere.
Fostul ministru al Transportului consideră că atât premierul, cât și președintele ezită să ia cele mai bune decizii pentru România, iar țara stă pe loc.
Printr-un astfel de discurs, Elena Udrea demonstrează că este pregătită să se implice din nou în politica românească și să-și prezinte ideile despre dezvoltarea țării, deși acestea au lipsit pe vremea când ocupa o funcție într-o instituție a statului.
Redăm mai jos mesajul complet publicat de Elena Udrea pe pagina sa de Facebook:
„Traversam o perioada grea, framantata, cu urmari imprevizibile. Abulia celor însărcinaţi să ia decizii şi faptul că nimeni nu este capabil sa traseze un drum clar pentru România, nimeni nu propune un proiect de ţară, ne creaza un risc urias de regres.
Premierul este hăituit şi se ascunde prin Caraibe, iar la întoarcere ne povesteste despre curajul de-a da cu fuga-n ei.
Preşedintele se plimbă cu Prima doamnă sub pretextul că reprezintă ţara. „Scump, domnule scump…”
Aş întreba: câte contracte şi câte oportunităţi au adus aceste vizite externe?
Parlamentul face tot ce a învăţat mai bine: se ascunde sub pretextul vacantei.
Miniştrii nu ştiu de cine să asculte (de Premier sau de şeful de partid). Aşa că mai bine nu fac nimic.
Acestea toate se întâmplă în timp ce cât a mai rămas din democraţia românească se duce pe apa sâmbetei prin decizii luate din umbra:
Rejudecarea dosarului Rarinca şi „spălarea” celor care au băgat-o nevinovată 6 luni în puşcărie.
Deschiderea unor dosare adversarilor politici ai lui Victor Ponta de către procurorul Tiberiu Niţu. Poate CSM ar trebui să investigheze această predispoziţie a Procurorului General.
Nu îmi propun să ofer eu o direcţie pentru România, deşi cu siguranţă ţara ar lua-o pe un drum, în loc să stea pe loc ca acum. Îmi propun însă să atrag atenţia asupra lucrurilor anormale care se întâmplă aici, în speranţa că vor prinde curaj si vor mai veni şi alţii care să îşi dorească normalitate, democraţie.
Si poate, impreuna, vom vedea ce este de facut.”
