Un europarlamentar român şi-a exprimat dezamăgirea în legătură cu politica ultimului deceniu, plângându-se de „lipsa de curaj şi de viziune”, precum şi de „meschinăria proiectelor”.
Este vorba despre eurodeputatul Laurenţiu Rebega, vicepreşedinte al grupului Europa Naţiunilor şi Libertăţilor din Parlamentul European.
Într-un interviu publicat, luni, de bursa.ro, Laurenţiu Rebega şi-a sintetizat crezul politic în sintagma „o Românie care să-şi iubească şi să-şi dezvolte valorile, dar mai ales în care oamenii să fie fericiţi să trăiască”.
„Eu cred că politicienii români din ultimii zece ani au păcătuit tocmai prin lipsa de curaj şi de viziune, prin meschinăria proiectelor. Nu poţi fi un bun om politic dacă ai o gândire de contabil!” a exclamat Rebega.
În acest context, Laurenţiu Rebega a comentat poziţia preşedintelui Klaus Iohannis pe tema refugiaţilor/imigranţilor.
„Constat, în primul rând, cu plăcută surprindere, că preşedintele Iohannis a criticat, la Vilnius, ideea «birului pe imigranţi». Este o poziţie pe care eu şi grupul meu de prieteni politici – şi aici numesc Partidul Forţa Naţională, Grupul pentru România, dar şi alte grupuri sau personalităţi din ţară – am susţinut-o clar şi categoric de la început.
Aşa-zisa soluţie la criza refugiaţilor – alocarea de «cote» statelor membre – denotă o gândire de contabil prost! Orice student în anul II la sociologie poate să arate că impactul unui grup minoritar care intră în spaţiul unui alt grup nu depinde doar de raportul numeric şi economic dintre cele două grupuri, ci, în primul rând, de coeziunea culturală şi de capacitatea de «luptă», înţelegând prin asta organizarea, hotărârea, valorile etc. Mai mult, problema se pune în mod dinamic: astăzi, cei pe care îi primim sunt refugiaţi, dar mâine, şi acest «mâine» poate fi şi peste zece ani, ce vor fi? România, şi n-o spun numai eu!, prin politica iresponsabilă din ultimii 20 de ani, şi-a fragilizat structura socioculturală naţională. Cea mai mare parte a populaţiei nu mai deţine atributele operaţionale necesare solidarităţii de tip naţional: cunoştinţe, atitudini, valori. Şi astea, atât cât sunt, se degradează de la an la an. Fie că vrem, fie că nu vrem, procesele de aculturaţie funcţionează oriunde şi oricând. Şi atunci când românii nu reuşesc integrarea socială a romilor, de exemplu, cum vor reuşi să integreze grupuri mult mai diferite?” a punctat Rebega.
Citiţi AICI interviul integral.
