Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este consultantul de strategie al Băncii Naționale a României, Adrian Vasilescu.
În dialogul purtat cu jurnalistul PSnews.ro, Adrian Vasilescu a vorbit despre legea confiscării depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme, așa numita lege bail-in, comentând ultima declarație a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a atras atenția că noile Coduri ar putea altera echilibrele macro-economice, iar consecințele lor, în timp, ar putea eclipsa dezvoltarea pe termen lung.
„Ideea este următoarea: În caz că se prăbușește vreo bancă sau un fond de investiții, atunci investitorii și creditorii sunt primii chemați la acoperirea pagubelor.”, a declarat Adrian Vasilescu.
De asemenea, consultantul de strategie al BNR a mai explicat cum afectează crizele politice cursul principalelor valute în raport cu leul, spunând că „în România leul este mai nepăsător” în raport cu crizele poltice, dar și cum afectează menținerea dolarului deasupra pragului pshihologic de 4 lei, de mai bine de 5 luni: „Pe piața noastră valutară avem o singură referință: euro. Lupta leului se duce cu euro. Atât și nimic mai mult.”, a subliniat Vasilescu.
Jurnalist PSnews: Cum vedeți legea confiscării depozitelor negarantate pentru salvarea băncilor cu probleme, așa numita lege bail-in, adoptată de Guvern la 1 iulie? A fost necesară intervenția în forță a Comisiei Europene în acest demers? Mă refer aici la procedura de infrigement declanșată împotriva României.
Adrian Vasilescu: În primul rând procedura nu s-a declanșat. O întârziere este întradevăr pe rol. O lege, nu am avut la 1 iulie, legea este în pregătire, se discută, se lucrează la Guvern, există o directivă europeană care deja presează asupra noastră și directiva aceasta trebuie, bineînțeles cu amenajările de rigoare, cu asezonările necesare, să fie preluată în tocmai într-o lege. Nu pot să spun exact astăzi când va fi această lege, dar ideea este următoarea: În caz că, aici apare această condiție, în caz că se prăbușește vreo bancă sau un fond de investiții, atunci investitorii și creditorii sunt primii chemați la acoperirea pagubelor. Având în vedere că există legi bătute în cuie pentru depunătorii în bănci, cu depozite per persoană, per bancă până la 100.000 de euro, de ei nu se poate atinge nimeni. E lege, fondul de garantare este pregătit pentru orice eventualitate. Din punctul meu de vedere, nu există nici un pericol și nu este în fața noastră niciun fel de eventualitate, dar legea trebuie să o avem. Celelalte pregătiri sunt gata, mai trebuie să avem doar legea aceasta. Și în condițiile în care fondurile alocate nu vor ajunge pentru acoperirea tuturor pagubelor, atunci depunătorii cu depozite de peste 100.000 de euro, este posibil – nu e sigur – să devină acționari și atunci, rămân la prima expresie, devin mai întâi acționari și apoi, în această calitate, contribuie la acoperirea pagubei, dar cu diferența de peste 100.000 de euro în sus, pentru că până la acest prag nici de banii lor nu se poate atinge nimeni.
Jurnalist PSnews: Miercuri, domnul guvernator Mugur Isărescu a atras atenția că noile coduri, cel fiscal și cel de procedură fiscală, ar putea altera echilibrele macro economice, iar consecințele lor, în timp, ar putea eclipsa dezvoltarea pe termen lung. La ce credeți că s-a referit domnul guvernator?
Adrian Vasilescu: În primul rând, vreau să fac o subliniere care este foarte importantă. În statutul BNR, în legile care reglementează activitatea Băncii Naționale sunt prevederi care Banca Națională le respectă cu sfințenie, în litera lor și în spiritul lor. Din acest punct de vedere, BNR este decisă să respecte o condiție, și anume, nu face arbitraj între instituțiile statului. Banca Națională nu are nici măcar inițiativă legislativă. Din acest punct de vedere, ea își respectă statutul de consultant tehnic al autorităților statului, al președintelui, al Guvernului. Este și o vorbă la BNR; ”Noi colaborăm cu președintele pe care îl dă țara și cu Guvernul pe care îl dă țara”. Din acest punct de vedere, dacă luați cuvântarea de miercuri a guvernatorului, cuvânt cu cuvânt, nu se găsește această expresie – codul fiscal sau codul de procedură fiscală. Dacă guvernatorul s-ar fi referit la aceste două instituții, înseamnă că și-ar fi încălcat statutul și nu s-a referit. A spus altceva.
A spus că România a ajuns la un succes și anume, macrostabilitatea care este asigurată cu trudă și eforturi mari. Iar odată ajunșă aici trebuie să avem grijă pentru că, macrostabilitatea – odată obținută nu este dată pentru totdeauna, se poate pierde foarte ușor. Este ca și gloria, se câștigă greu, se pierde într-o clipă. Trebuie să ținem de ea, să o apărăm. Și a avut guvernatorul o expresie interesantă, că avem două realități, baza – această macrostabilitate asigurată – și vârful. Avem baza, acum trebuie să ascensionăm spre vârfuri – un management performant, inovație, productivitate, eficiență, competitivitate. Toate aceste cuvinte sunt puse la locul lor în cuvântarea guvernatorului, astfel încât să asigurăm visul oricărei țări: bunăstarea. Pentru că baza nu lucrează prea mult pentru bunăstarea țării, doar vârfurile duc acolo. Dacă avem baza, să o păzim. E o vorbă din secolul XIX care spunea, ”V-am dat teatru, păziți-l, v-am dat bancă, păziți-o”. Așa și acum, avem baza, să o păzim și mai departe să urcăm pe scările care duc spre vârfuri ca să asigure această țară și bunăstarea mult râvnită.
Jurnalist PSnews: Cum sunt afectați românii de faptul că dolarul se menține deasupra pragului psihologic de 4 lei?
Adrian Vasilescu: Pe piața noastră valutară avem o singură referință: euro. Lupta leului se duce cu euro. Atât și nimic mai mult.Toate celelalte valute din lista noastră de prețuri valutare, pentru că în fiecare zi, la prânz, BNR face un calcul și scoate o listă de cursuri, un singur curs din această listă, i anume leu-euro, este stabilit la confruntare, la luptă. Restul, celelalte cursuri, ies dintr-un calcul încrucișat – așa numit cros. Și francul elvețian, și dolarul canadian și dolarul american și coroana cehă și forintul unguresc, toate, toate ies din acest calcul încrucișat prin raportul euro cu celelalte valute. Aici foarte important este cursul de pe piață dolar-euro. Dar acest curs nu ne privește pe noi, așa cum nu ne privește nici cursul franc elvețian – euro. Rectific, nu că nu ne privește pe noi, ne privește pentru că suntem atenți la ce se întâmplă, dar nu depinde de noi. Niciunul dintre aceste cursuri nu depinde de noi. Doar cursul leu-euro, pe care, din când în când, atunci când se produc dereglaje în acest curs, adică leul ori se apreciză excesiv, ori se depreciză excesiv, BNR își asumă și dreptul și rolul de a interveni pe piață ca să o echilibreze. Dar piața românească este stabilă, acesta este un lucru care se vede cu ochiul liber, cursul leu-euro este stabil, iar celelalte cursuri care fluctuează o fac, nu pentru că e ceva în neregulă pe piața noastră valutară, ci pentru că e ceva în neordine pe alte piețe valutare ale lumii pe care nu le controlează BNR.
Jurnalist PSnews: Cum afectează crizele politice, în general, cursul principalelor valute în raport cu leul?
Adrian Vasilescu: Depinde unde ne uităm. Dacă ne uităm pe piața americană, mișcările politice afectează imediat. Pe piețele mari, Franța, Marea Britanie, Germania, mișcările politice imediat afectează. În România, leul e mai, să mă exprim așa, mai nepăsător. Își vede de treaba lui și nu prea este atent la declarațiile politice, mai ales că unele declarații se și schimbă. Azi se spun într-un fel, mâine într-un fel. Ar trebui ca leul să fie mult prea atent la ce se întâmplă pe piața politică. Leul devine atent, doar atunci când sunt realmente mișcări serioase care pot să afecteze economia țării.
