Invitatul interviului video PSnews.ro din această săptămână este ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.
În cadrul dialogului cu jurnalistul Laura Chiriac, ministrul Energiei Andrei Gerea a vorbit despre provocările României în domeniul energetic, dar și despre vulnerabilități.
Andrei Gerea a explicat și subiectul privatizării Electrica, despre efectele, consecințele, dar și cum se reflectă în economie.
Ministrul Andrei Gerea ne-a relatat și cazul Complexului Energetic Oltenia, despre care a transmis că s-a găsit o cale de înțelegere, precizând în exclusivitate pentru PSnews faptul că duminică seara a fost semnat Contractul Colectiv de Muncă la nivelul Complexului Oltenia.
Totodată, plecând din sfera guvernamentală spre cea a politicului, Andrei Gerea, unul dintre liderii de vârf ai Partidului Liberal Reformator ne-a dezvăluit motivele plecărilor din ultima perioadă din cadrul PLR, dar și ținta partidului pentru alegerile din 2016.
Laura Chiriac: Domnule ministru, despre marile şantiere ale ministerului pe care îl conduceţi, nu e deloc unul uşor. În acest moment, care sunt, în domeniul energiei, cele mai mari provocări cărora România trebuie să le facă faţă? Putem vorbi despre o ameninţare energetică?
Andrei Gerea: Atâta timp cât energia, iată, a început să fie utilizată ca armă, putem vorbi despre acest lucru şi noi trebuie să fim conştienţi de aceste provocări ale momentului şi în consecinţă să şi acţionăm. Şi de aceea, elementul principal, pilonul viitoarei strategii energetice a României eu consider că trebuie să fie exact acest concept de securitate energetică privitor la independenţa aprovizionării cu energie electrică, privitor la asigurarea cu orice mijoace, să spunem, tehnologice a acestei securităţi energetice. Deci, suntem într-un moment delicat şi trebuie să fim conştienţi şi să îi facem faţă.
Laura Chiriac: Sunteţi şeful unui minister strategic din punctul ăsta de vedere, cu siguranţă aveţi o viziune, aveţi o strategie. Cât de vulnerabilă este România din punct de vedere energetic astăzi?
Andrei Gerea: Eu mi-am primit botezul la minister exact în mijlocul unor solicitări maximale din punct de vedere energetic şi anume în pragul unei ierni sau unei perioade geroase, pentru că până la urmă am avut o iarnă cât de cât blândă. Dar am traversat o perioadă cu câteva zile foarte geroase consecutive şi acest lucru mi-a arătat, să spunem, slăbiciunile sistemului. Putem să spunem că suntem independenţi din punct de vedere al producţiei de energie electrică, vis a vis de consum, de faptul că şi România reuşeşte să exporte deja o anumită cantitate de energie electrică, dar nu suntem independenţi din punct de vedere al aprovizionării cu gaz metan, cu gaz natural, şi atunci, e o diferenţă cam de 10-15 procente până a ajunge să fim total independenţi şi ţinând cont că parte din capacităţile de producere a energiei electrice sunt pe baza de gaz, în aceste condiţii vă daţi seama că această siguranţă sau independenţă energetică încă nu este atinsă pentru România. Sigur că sunt anumite măsuri care se pot lua în perioade critice, lucru de care şi noi ne-am folosit să spunem, dar trebuie să acţionăm şi aici sunt paşi care se vor face în mai multe direcţii. În primul rând, trebuie să îmbunătăţim şi să creştem capacitatea de stocare a gazelor naturale în România şi, totodată, capacitatea de a ne utiliza aceste rezerve, căci, iarăşi, lucru peste care m-am lovit în decembrie – ianuarie, neavând o presiune de lucru în sistemul naţional de transport suficient de mare, nici nu poţi să îţi utilizezi rezervele făcute. Deci, pentru a le putea scoate şi de a le introduce în circuit îţi trebuie o anumită presiune minimă în sistem. În condiţiile acelea, de zile geroase consecutive, acest lucru nu se întâmplă sau presiunea scade semnificativ şi atunci ai dificultăţi inclusiv în a-ţi utiliza rezervele. Deci trebuie să lucrăm pe două fronturi: creşterea capacităţii de înmagazinare, de stocare şi creşterea presiunii de lucru în sistemul naţional de transport. Acest lucru ne va permite şi interconectarea în dublu sens cu ţările din jurul României, pentru că datorită unei diferenţe de presiune foarte mare acest lucru nu se poate face.
Laura Chiriac: Este România în măsură să asigure, cu ajutorul energiilor noi, o parte de energie pe care să vă puteţi baza în mod constant?
Andrei Gerea: Da. Chiar România are capacităţi deja de producţie semnificative din resurse, odată resursele proprii, producţia de cărbune, dar avem şi investiţii masive în direcţia regenerabilelor, pe hidro. Deci sunt zone unde ne putem baza. Sigur, fiecare cu plusuri şi cu minusuri aş putea spune, pentru că, de exemplu, confortul dat de furnizarea constantă a energiei produse pe bază de cărbune sau energia nucleară, avem în contrapondere un anumit stres pe zona de producţie regenerabilă, unde, aici mă refer în special la eoliene, unde există oscilaţii, care şi acestea trebuie cumva estompate şi este nevoie de alte investiţii sau de apelarea la aşa-zisele servicii de sistem care sunt furnizate tot de către zona de cărbune sau de cea de hidro.
Laura Chiriac: Cum explicaţi stresul ăsta în domeniul eolienelor, spre exemplu?
Andrei Gerea: Vă pot da un exemplu. Acum două zile, Amsterdam-ul s-a confruntat cu o pană masivă de curent, generată exact de către un input uriaş de energie electrică produsă de către capacităţile semnificative ale Olandei din off-shore de eoliene, lucru care nu a putut să fie echilibrat şi le-a provocat inclusv blocarea magistralelor de metrou, au rămas oameni în tuneluri s.a.m.d.
Laura Chiriac: Bine, a fost un accident.
Andrei Gerea: Da, dar este un accident previzibil. Din acest motiv trebuie construite şi elaborate capacităţi de stocare, dacă vreţi, a energiei electrice produsă prin regenerabile. Sunt tot felul de variante. Noi încercăm şi suntem în construcţie, am demarat mai bine zis, proiectul centralei de pompaj de la Tarniţa Lăpuşteşti, dar totodată există şi altă variantă în care să produci, spre exemplu, cu energie electrică în exces hidrogen, care la rândul său să poată fi folosit combustibil în locul carburanţilor clasici, fosili.
Laura Chiriac: Sunteţi sceptic în ceea ce priveşte energia aceasta regenerabilă, cu eoliene de exemplu?
Andrei Gerea: Nu sunt sceptic, sunt doar conştient de faptul că deocamdată problemele tehnologice şi dacă vreţi şi de preţ, încă nu au fost depăşite. Este important însă că sunt ţări, cum e şi Germania, care investesc masiv în energia regenerabilă şi automat şi noi vom beneficia de experienţa lor, pentru că se lovesc de tot felul de probleme şi normal, noi să luăm partea plină a paharului, bazându-ne, repet, pe experienţa lor, dar deocamdată energia regenerabilă este încă scumpă şi ea are un preţ, care preţ, aţi văzut prin sistemul acest al certificatelor verzi, este suportat de către consumatorul final. În condiţii de linişte şi de acalmie financiară, dacă nu am avea criză economică sau tot felul de alte crize politice prin jur, poate că acest preţ ar fi uşor de plătit. Dar sunt momente, cum au fost şi anii trecuţi, în care a fost greu de susţinut, mai ales de către industriile consumatoare, ergofage. Iarăşi, la nivelul populaţiei ce să mai spune, oricum facturile sunt suficient de încărcate.
Laura Chiriac: Cum resimţiţi dumneavoastră, ministrul energiei, al IMM-urilor, al mediului de afaceri, criza economică de care vorbiţi?
Andrei Gerea: În primul rând, s-a simţit şi la nivelul consumului, a scăzut, normal, toţi producătorii au fost afectaţi. Mă gândesc aici, în primul rând, la cei care produc energie pe bază de cărbune care au fost destul de serios afectaţi de scăderea consumului.
Laura Chiriac: Cu cât a scăzut consumul? Ne puteţi da o idee? Şi faţă de ce perioada?
Andrei Gerea: Nu am acum un procentaj, dar ăsta e unul din motivele pentru care, spre exemplu la Oltenia, nici cifrele nu mai arată atât de bine, adică de la un profit în 2013 ne-am trezit la un pic sub linia de plutire în 2014.
Laura Chiriac: Care e motivul domnule ministru?
Andrei Gerea: Şi acesta este unul dintre motive, scăderea consumului. Paradoxul este că suntem angrenaţi într-o cursă pentru scăderea consumului, dar nu din motive economice şi anume că dispar consumatorii, ci că trebuie să devenim mai eficienţi şi atunci, sigur că o astfel de scădere a consumului ne-o dorim, numai că scăderile consumului în România au fost de natură economică şi nu datorate creşterii eficienţei energetice care, mă rog, şi ea a fost, totuşi, se poate vedea, şi ăsta a fost şi e un punct bun pentru țara noastră. Totuşi, administraţiile locale au făcut investiţii masive în reabilitarea termică, lucru care a condus la o diminuarea consumului, iarăşi, substanţial.
Laura Chiriac: IMM-urile, întreprinzătorii mici şi mijlocii sunt şi ei afectaţi de această criză şi implicit de această scădere a consumului?
Andrei Gerea: Să spunem că lucrurile încep să revină, totuşi, adică a fost. Pentru că suntem pe un trend crescător şi prognozele noastre şi ale altor consultanţi independenţi cu care am stat vorbă în această perioada la minister, arată că suntem pe un trend crescător. Chiar dacă unii, să spunem, prevăd o creştere foarte mică de genul 0,ceva% anual, noi suntem optimişti şi spunem că măcar 5% vom avea creşterea consumului an de an de acum înainte. O anumită perioadă, nu putem duce aşa, la infinit. Dar mizăm pe o creştere a consumului şi, automat, şi la nivelul IMM-urilor, IMM-uri pentru care statul trebuie să asigure condiţii pentru a face faţă şi pentru a se dezvolta în condiţii de competitivitate, până la urmă.
Laura Chiriac: Vorbeaţi mai devreme de energia nucleară. De la începutul lunii martie spuneaţi că urmează discuţii cu delegaţia chineză despre investiţii la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Cum decurg aceste discuţii?
Andrei Gerea: Am avut, inclusiv săptămâna trecută, vom avea şi astăzi. Au un ritm mai ridicat, aş putea spune. Sunt lucruri care trebuie lămurite. Se manifestă o intenţie crescută şi măsuri, din informaţiile pe care le avem, inclusiv la nivelul părţii chineze, în China, pentru a reuşi să se încadreze şi într-un program mai condensat. Pentru că noi cu toţii ne dorim ca aceste discuţii, care deja durează de o perioadă destul de lungă, să poată căpăta un contur care să ne permită demararea efectivă a lucrărilor. Deocamdată suntem încă într-un stadiu destul de incipient, din punctul meu de vedere, chiar dacă avem un an în spate, dar, cred eu, că ne puteam mişca mult mai rapid în această direcţie. Eu constat totuşi un imbold, un nou impuls pentru aceste negocieri. Am stabilit deja nişte lucruri clare. Important era să vedem şi să clarificăm odată care sunt punctele asupra cărora nu ne înţelegem sau cel puţin unde avem puncte de vedere diferite şi ne-am concentrat pe ele, adică ce era greu de discutat am dat la o parte, am vrut să finalizăm ce se putea.
Laura Chiriac: Dați-ne un exemplu.
Andrei Gerea: Sunt multe legate de participare, de profit, de participarea companiilor româneşti.
Laura Chiriac: Dar de facilităţi? Cer facilități din partea statului?
Andrei Gerea: Şi alte facilităţi de care nu pot vorbi în acest moment. Dar, eu consider că am reuşit să depăşim un anumit blocaj care exista în aceste discuţii cu partenerii chinezi şi ne aflăm într-un moment, să spunem aşa, productiv.
Laura Chiriac: Putem face o estimare cam în cât timp, pe câţi ani s-ar putea?
Andrei Gerea: Eu aş vrea ca anul acesta să închidem toată povestea birocratică. Aş vrea să putem ajunge rapid la o înţelegere pentru că România are nevoie de această energie nucleară, este o energie nepoluantă. Chiar în această perioada România deţine preşedinţia ţărilor pro-nucleare şi avem tot interesul să finalizăm cele două reactoare, s-au făcut deja investiţii în acest domeniu de către partea română şi vrem să implementăm şi noi, la fel cum de exemplu, Marea Britanie a reuşit să îşi implementeze pentru proiectul său nuclear acele contracte de diferenţă care au fost cele care au deblocat investiţia chineză în Marea Britanie. Normal, creându-se acest precedent la nivelul Uniunii Europene şi noi vrem să îl implementăm și să asigurăm practic rentabilitatea acestei investiţii.
Laura Chiriac: Domnule ministru despre privatizarea Electrica. Care au fost efectele, consecinţele, cum se reflectă în economie această privatizare?
Andrei Gerea: Deocamdată nu pot să spun că avem un efect, aşa, spectaculos. Sigur, a fost un semnal foarte bun dat la bursă această privatizare duală de care ne-am bucurat la Electrica. România a confirmat încă o dată faptul că are capacitatea să ofere investiţii atractive pentru mediul de afaceri, pentru investitori în general. Asta este principalul semnal. Acum trebuie să şi încercăm să profităm de pe urma capitalului acumulat prin acea ofertă publică şi să determinăm şi noi, atât cât putem face ca acţionar semnificativ, statul român deţinând în momentul de faţă aproape 49%, deci nu mai are majoritate în Electrica, să determinăm şi noi ca acţionari semnificativi îndreptarea Electricii către investiţii strategice necesare dezvoltării energeticii româneşti, dar şi să spunem, dacă vreţi, strategice pentru statul român.
Laura Chiriac: Sindicatele Complexului Energetic Oltenia anunţau schimbarea managerului privat. Care este situaţia acolo – se păstrează managementul, nu se păstrează? Chiar dumneavoastră aţi anunţat schimbarea managerului de la conducere.
Andrei Gerea: Nu, am anunţat mandatarea AGA pentru desfiinţarea Consiliului de supraveghere, lucru care s-a şi întâmplat. Practic avem un nou Consiliu de Supraveghere la Oltenia şi chiar dacă este temporar, pentru că aici avem de a face cu o procedură pe management privat, pe ordonanţa 109, şi lucrurile vor intra pe făgaşul obişnuit pentru astfel de proceduri. Dar deocamdată avem un Consiliu de Supraveghere provizoriu care are ca temă elaborarea rapidă, implementarea unor măsuri alături de managementul existent, care să repună Oltenia pe poziţia de plutire. Sunt mulţumit că, urmare a negocierilor purtate la sediul ministerului de către toţi actorii sindicali şi conducerea Companiei, știţi că au fost la un moment dat, am avut în iarnă. Aceasta este o primăvară foarte agitată la Oltenia cu multe demonstraţii, manifestaţii în Târgu Jiu s.a.m.d. Noi i-am primit, au fost şi în greva foamei câţiva mineri acolo, nu puţini. Iată că am reuşit să găsim o cale de înţelegere şi ieri seară s-a semnat contractul colectiv de muncă la nivelul Complexului Oltenia. Este ştire în premieră dacă vreţi şi sunt foarte bucuros de acest lucru. E un pas înainte pentru cei de la Oltenia şi eu sper ca împreună să putem depăşi toate dificultăţilor pe care le au.
Laura Chiriac: Se decid restructurări în aproximativ o lună acolo, se propune concedierea a 3000 de angajaţi.
Andrei Gerea: S-a propus concedierea a 3000 de angajaţi. 1200 dintre ei au părăsit Complexul Oltenia deja prin transferul minelor de la Berbeşti către CET Govora. Este o altă măsură pe care am reuşit să o luăm la nivelul ministerului, măsură care trena de mai mult de un an şi jumătate.
Laura Chiriac: Deci 1200 şi-au găsit un alt loc de muncă?
Andrei Gerea: Practic da, aşa s-a întâmplat. Este o măsură care era extrem de necesară. E acolo un lanţ al slăbiciunilor dacă vreţi. CET Govora avea datorii la Oltenia, minele oricum produceau pierdere, Oltichim avea datorii la Govora. La fel, la un moment dat, municipalitatea, oamenii din Râmnicu Vâlcea nu mai reuşeau să conteze, să fie siguri că iarna viitoare vor avea căldură şi apă caldă. Prin tranzacţia care s-a făcut eu consider că toată dificultatea, toată această poveste, istorie, care nu se mai termina în zona, s-a finalizat şi am reuşit să securizăm şi furnizarea cu agent termic pentru municipiul Râmnicu Vâlcea, dar totodată şi a platformei industriale de acolo şi totodată şi pentru Oltenia a dispărut o sursă de pierdere şi care se transformă până la urmă în venituri pentru că sunt nişte bani care vor veni, ei nemaifiind nevoiţi, spre exemplu să provizioneze.
Laura Chiriac: Vorbesc despre acești oameni care s-au aflat în greva foamei, s-au blocat în subteranul minei Tehomir. În momentul acesta, puteți spune că este un caz rezolvat de minister? Mai are un potențial conflictogen, să-i spun așa?
Andrei Gerea: Atâta timp cât toate părțile implicate vor reuși să găsească vorba dulce în problemele pe care le au.
Laura Chiriac: Cred că e nevoie, mai mult decât de vorbe, de bani.
Andrei Gerea: Este adevărat, numai că, părerea mea, izvorul acestui conflict a fost exact lipsa de dialog și o anumite atitudine greșită și din partea conducerii vis a vis de mineri. Lucrurile acestea se puteau rezolva prin dialog și fără nuanțe mai aspre, dar probabil că acestea au izvorât din anumite tensiuni locale, acumulate în timp. Eu sper că s-a învățat bine lecția acestui început de an și nu vom mai avea parte de conflicte de muncă. Niciodată nu poți fi sigur de acest lucru, dar eu consider că s-a înțeles foarte bine, toate părțile implicate au înțeles că toată lumea trebuie să facă un sacrificiu, trebuie să renunțe la orgolii și cu toții trebuie să-și dea mâna, pentru că până la urmă toți sunt de acord că trebuie făcute restructurări. Nimeni n-a spus că nu trebuiesc făcute restructurări, dar lucrurile au ajuns într-o zonă în care nu mai exista dialog între părți. Și atunci ministerul nostru a reușit să realizeze această punte de legătură și să aducă dialogul acolo unde trebuia să fie și să înlocuiască acțiunile de protest.
Laura Chiriac: Domnule ministru, în calitatea dumneavoastră de om politic acum, sunt din ce în ce mai mulți parlamentari ai PLR care au părăsit partidul. Care sunt motivele plecării?
Andrei Gerea: Sigur, nu suntem bucuroși că ne-au plecat câțiva colegi. Nu sunt mulți, din fericire. Vreo doi sau trei colegi. Din păcate, cred că au fost nuanțe personale și mai puțin de principii, așa cum s-a încercat să pară, dar așa este în politică. Nu ai ce să faci. Noi considerăm că avem un partid care se consolidează pe zi ce trece, eu văd ritmul și al înscrierilor, și al creării de organizații. Partidul Liberal Reformator chiar trăiește, aș putea spune și convinge iarăși pentru că liberalismul nu o să moară în România, este în natura noastră, a tuturor. Chiar dacă alții se intitulează liberali, lumea știe că odată ce te-ai dus în zona populară nu te mai poți numi liberal. Singurul partid liberal din România a rămas Partidul Liberal Reformator. Deci, e adevărat, mai și pierzi, dar pe ansamblu, eu consider că noi câștigăm și câștigăm o bază de partid interesantă. Vin oameni care nu au mai făcut politică, oameni revoltați la un moment dat de ceea ce se întâmplă în politica românească, oameni care simt că au ceva de dăruit. Pe de altă parte, prin măsurile luate în ultima perioadă, și aici mă refer și la Codul fiscal, la codul de procedură fiscală, se vede această componentă liberală a guvernării și prin acest lucru eu zic că am reușit să convingem.
Laura Chiriac: Pe de altă parte, partidul nu e încă unul mare, majoritățile sunt greu de ținut în ziua de astăzi, amenințarea în termeni politici cât se poate de legitimi din partea Partidului Național Liberal care vrea să vină la guvernare, orice partid vrea să fie la guvernare, e un pregnantă și persistentă în această perioadă, spuneți-ne care este stadiul fuziunii PC-PLR?
Andrei Gerea: Un comentariu vreau să mai fac, apropo de aceste plecări. Aș vrea să observați că toți cei care au plecat în ultima perioadă, sunt cam unii veniți în PLR. E, poate, o coincidență. Nici n-au venit din convingere și parcă nici n-au rămas. Au încercat.
Laura Chiriac: Sunt oameni care nu vin din convingere? Este vorba de oportunism politic? Presupun că nu i-ați forțat să vină.
Andrei Gerea: În politică există și oportunism, nu poți să nu recunoști acest lucru. Cam pe aici ne aflăm. În fine, fiecare își crează drumul. Poate vor regreta, poate nu, poate vor vedea că totuși suntem un partid serios. În timp vom vedea ce va fi, asta este situația. Noi privim cu încredere înainte. În ceea ce privește fuziunea, este un proiect politic, e adevărat. Pot să spun că e un subiect pe care l-am abordat de foarte multă vreme și cu Daniel Constantin și cu alți demnitari din Partidul Conservator, pentru că au considerat și noi am considerat că sunt două partide de esență liberală și este păcat să fie separate. Avem un potențial liberal serios, care merită luat în seamă pe scena politică și atunci pentru o astfel de construcție clar că vom deveni mai convingători. Forța partidului va crește din punct de vedere al reprezentării parlamentare și totodată vom da încredere membrilor noștri pentru că, să vii cu un partid aproape de 10%, cam așa ar ieși dacă ținem acum cont de sondaje și de tot ce se întâmplă, nu este un lucru ușor, să mai creezi un partid de 10% în România în acest moment și care să aibă și o zonă de creștere, un potențial de creștere. Presupun că trebuie să milităm toată forța pentru acest proiect, pentru că merită.
Laura Chiriac: La nivel personal, domnule Gerea, luați în calcul o candidatură la Primăria din Pitești, sau la Consiliul Județean Argeș în anul 2016?
Andrei Gerea: Este prematur să facem astfel de discuții. Deocamdată, proiectul meu politic este aici, la ministerul Energiei, vom vedea cum vor evolua lucrurile. Mai e mult, cale lungă până atunci.
Laura Chiriac: La Primăria Bucureștiului pe cine ați putea susține?
Andrei Gerea: Depinde, depinde foarte mult și de stadiul fuziunii noastre și de cum vor mai evolua lucrurile dar ați văzut, cam toate partidele în acest moment sunt în căutări, încă nu și-au stabilit clar un candidat. Se poate așa, unii merg pe mai multe variante. Mai avem de discutat și noi în cadrul partidului. Dar eu sunt convins că vom avea candidați buni, știm baza noastră.
Laura Chiriac: De ce, n-ar putea să fie de la PC, de exemplu?
Andrei Gerea: Ba da, ar putea fi și de la PC, bineînțeles.
Laura Chiriac: Care e ținta PLR în 2016 pentru alegeri?
Andrei Gerea: Iarăși, contează foarte mult formula în care ne vom prezenta la acele alegeri. Dacă vom avea o variantă, eu știu, pe cont propriu, în varianta fuzionată sau într-o alianță politică. Eu spun, însă, că un 10 – 15% este de realizat.
