EXCLUSIV Interviu Bogdan Chirițoiu, despre România (VIDEO)

În ultima perioadă de timp, în România a izbucnit un adevărat scandal, la cel mai înalt nivel, cu privire la proiectul noului Cod silvic.

Mai exact, se pare că principalul motiv al disputei dintre Palatul Victoria și Palatul Cotroceni este introducerea în proiectul legii de modificare a Codului silvic a pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie ce poate fi achiziționat de o companie.

Invitatul interviului video PSnews.ro este președintele Consiliului Concurenței Bogdan Chirițoiu.

Bogdan Chirițoiu explică în cadrul dialogului purtat cu jurnalistul Laura Chiriac de ce instituția pe care o conduce a solicitat opinia Comisiei Europene referitoare la limitarea achiziției de masă lemnoasă, proces care a stârnit controverse. Cu referire la acest subiect, șeful Consiliului Concurenței a comentat și reacțiile apărute în spațiul public în urma acestei solicitări.

O altă temă abordată în cadrul interviului video PSnews.ro cu președintele Bogdan Chirițoiu este cea legată de monitorizarea prețurilor la raft, în contextul în care chiar acesta a precizat, la începutul acestei săptămâni, că îi este teamă că retailerii se vor înţelege între ei să păstreze în profituri reducerea TVA.

Șeful Consiliului Concurenței a vorbit și despre singurul oraș din România în care găsim două rețele de distribuție a energiei electrice.

Totodată, președintele Consililui Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a discutat în cadrul interviului video PSnews.ro și situația Institutului Cantacuziuno, în contextul în care Președintele României a precizat zilele trecute că această instituție trebuie neaparăt salvată și că instituțiile responsabile trebuie să găsească soluții în acest sens.

Laura Chiriac: Ați declarat că vă temeți că în această perioadă ar putea să apară neînțelegeri între magazine, lanțuri de magazine și între producători care să încerce să păstreze în profiturile lor reducerea TVA la 9% pentru alimente începând cu 1 iunie. Ce faceți, concret, în sensul acesta?

Bogdan Chirițoiu: E un risc. Eu nu am indicii că acest lucru se întâmplă dar pentru că există o posibilitate destul de mare ca așa ceva să se întâmple, trebuie să luăm măsuri de prevedere care nu înseamnă, în momentul de față, decât că monitorizăm situația pentru a observa anumite comportamente neobișnuite. Ce ar însemna comportamente neobișnuite? Dacă după anunțarea scăderii, reducerii de TVA de către Guvern vedem creșteri de prețuri, repet neobișnuite, evident că prețurile fluctuează de la o lună la alta la anumite mărfuri, dar dacă vedem ceva că iese din tiparurile obișnuite, acesta ar putea fi semnul unei eventuale înțelegeri. Doi, dacă după data de 1 iunie când se reduce TVA de la 24% la 9% nu vedem o scădere substanțială în jurul a doisprezece procente. Acesta ar fi impactul asupra prețurilor dacă toată reducerea de TVA se duce în preț: ar trebui să vedem o reducere a prețului de doisprezece procente. Dacă vedem reduceri subtanțial mai mici, ar fi și acesta un semn de întrebare pentru noi care ar rezulta în deschiderea unei investigații ca să vedem dacă avem de-a face cu încălcarea legii, cu o înțelegere anticoncurențială, sau nu.

Laura Chiriac: Ce veți face? Vor fi detașamente ale unor angajați din Consiliul Concurenței?

Bogdan Chirițoiu:  Nu facem chiar brigada oamenilor muncii. Avem și noi un număr de angajați, au și alte instituții cu atribuții de control, angajați care vor strânge date din piață.

Laura Chiriac: Cu ce instituții veți colabora?

Bogdan Chirițoiu:Cu ministerul și ANPC-ul. Avem o metodologie pusă la punct cu cei de la Institutul Național de Statistică, ca datele noastre să fie relevante. Doi, facem cereri de informații către marile lanțuri de magazine. Deci, ei ne vor comunica prețurile lor pe o serie de produse din aprilie încoace și, în același timp, vom corobora datele noastre cu cele de la statistică când vin ele. Statistica vine ceva mai târziu, normal, pentru că asta este metodologia lor, dar datele lor au validitate foarte mare. Alt lucru care nu ne ajută pe noi de la statistică este că ei, legal, trebuie să dea datele agregat. Deci, ei n-o să-ți spună: lanțul X a crescut prețul, ci o să spună: prețul la mere a crescu cu 3%, să spunem. Dar n-o să spună că în lanțul cutare au scăzut și în lanțul celălalt au crescut. Ori, pe noi ne interesează și comportamentul agenților economici, nu numai evoluția aceasta agregată.

Laura Chiriac: Cetățeanul vă poate face sesizări?

Bogdan Chirițoiu: Cetățeanul poate să facă sesizări. Nu avem un mecanism pus la punct, dacă sunt câteva sesizări facem față, dacă vom fi inundați de sesizări va fi mai greu, dar este o idee foarte bună. O să punem la dispoziție ca să procesăm sesizările primite de la populație. De asemenea, mă bazez și pe dumneavoastră pentru că sunteți mai obișnuiți să gestionați sau să interacționați cu mulți cetățeni, deci pe mass-media.

Laura Chiriac: Ce sancțiuni riscă, domnule președinte, magazinele, producătorii, dacă temerea dumneavoastră este întemeiată, e adeverită?

Bogdan Chirițoiu: Ei vor risca sancțiuni numai dacă avem de-a face cu înțelegeri anticoncurențiale pe care le și dovedim. Simplul fapt că un magazin crește prețul, nu e o problemă pentru că dacă ceilalți nu cresc, mecanismul de piață, consumatorii fiind informați, se vor muta la un alt magazin și îl vor penaliza, în felul acesta, pe cel care a ținut prețurile prea sus. Singura faptă incriminată de lege este înțelegerea între magazine. Și dacă vom dovei astfel de înțelegeri, atunci vom da amenzi care pornesc de la 4% din cifra de afaceri. Ca să aveți o idee, am dat în decembrie amenzi de 35 de milioane de euro pentru Metro, Selgros, Mega Image și furnizori ai lor și astea erau amenzi undeva la 1% din cifra de afaceri. Deci, dacă ne ducem la 4%, amenzile ar fi mult mai mari decât cele pe care le-am dat noi în decembrie.

Laura Chiriac: Ce ați descoperit până acum? Pentru că la finalul lunii aprilie ați spus că veți începe monitorizarea prețurilor la raft, încă din luna mai, înainte de aplicarea TVA-ului scăzut.

Bogdan Chirițoiu: Nu am un raport pe care să vi-l fac public. Ați văzut, însă, ce ne-a comunicat statistica. Statistica văzut în luna aprilie creșteri ușoare. Deci, creșteri de 0,35%. Haideți să vedem. Trebuie să mai srângem ceva date ca să vedem dacă este o tendință neobișnuită sau dacă piața se comportă anul acesta așa cum s-a purtat în anii precedenți.

Laura Chiriac: Date înțeleg că sunt pentru că șeful ANPC spune că sute de români, pentru că vorbeam despre sesizările venite de la cetățeni, sute de români reclamă la Protecția Consumatorului majorări de prețuri înainte de această aplicare a reducerii TVA-ului. Totuși, cum veți centraliza? Cum se vor întâmpla, concret, lucrurile?

Bogdan Chirițoiu: Noi ne vom uita agregat. Repet, statistica ne spune 0.35%. Există câteva creșteri de prețuri. Nu pare să fie până acum niciun caz de proporții masive.

Laura Chiriac: Vă preocupă procentul acesta: 0,35%? Este unul de alarmă?

Bogdan Chirițoiu: Este unul relativ mic. Ne preocupă în ce sens: în mod normal, prețurile scad după Paști, aprilie înseamnă și Paștele, trebuie să mai vedem datele. Deci, ne așteptăm la o creștere a prețurilor înainte de Paște, ne așteptăm la o scădere a lor după Paște. Dacă nu vedem tendința asta de scădere după Paște, asta ar ridica semne de întrebare. În același timp, procentul mic este cumva liniștitor, dacă vreți.

Laura Chiriac: Domnule Chirițoiu, ați solicitat opinia Comisiei Europene referitoare la limitarea achiziției de masă lemnoasă. Consiliul Concurenței a spus, într-un comunicat de presă, că menținerea unei limitări la achiziția de masă lemnoasă ar putea să fie o încălcare a tratatului privind funcționarea Uniunii Europene de liberă circulație a mărfurilor care ar putea să aibă o consecință în declanșarea de infringement împotriva României. Explicați-ne ce așteptați din partea Comisiei Europene, ce riscă România. Suntem în plină dezbatere, în plină controversă civică și politică. Sigur, partea politică nu vă privește pe dumneavoastră dar este un mare interes legat de Codul Silvic și de introducerea acestei prevedeti.

Bogdan Chirițoiu: Cred că interesul este deplin justificat. Industria forestieră este o industrie importantă în România ca cifră de afaceri. În același timp, dincolo de preocuparea economică este preocuparea legitimă privind protecția mediului și menținerea solului, sunt lucruri foarte importante și normal că opinia publică trebuie să fie preocupată. Nu cred că cineva se opune, cel puțin public, în România, unor eforturi de a combate defrișările ilegale și de a limita tăierile de masă lemnoasă. Cred că este un obiectiv absolut legitim pe care îl au toate autoritățile și care e susținut de opinia publică. Și dacă Codul Silvic, nu e zona noastră de activitate, daca Codul Silvic vine cu măsuri în zona aceasta evident că el este bine venit. Noi avem o bucățică foarte îngustă din Cod la care ne uităm, noi ne uităm la funcționarea pieței. Și din punctul acesta de vedere am ridicat semne de întrebare privind măsuri, cred eu, nu esențiale, nu cheia Codului, privind limitarea cotei de piață pe care o companie care acționează în industria respectivă poate să o dobândească, ceea ce este o măsură neobișnuită. Nu avem niciunde în țară, în România, genul acesta de măsuri în altă industrie. Mă gândeam pe drum încoace, nimeni nu vă spune să nu vă abonați la Orange pentru că Orange are prea mulți abonați și am hotărât noi să oprim la X procent din piață numărul de abonați al Orange. În multe industrii se întâmplă, companiile cresc, e dreptul lor să crească, dacă consumatorii sunt mulțumiți. Ce sancționează în mod corect legea, sancționează companiile care ajungând să fie mari, abuzează de poziția lor. Și într-adevăr, asta putem să facem noi. Avem instrumentele legale, nu ne trebuie o lege nouă. Pe legea existentă, Consiliul Concurenței poate să sancționeze abuz de poziție dominantă.

Laura Chiriac: Este un risc de abuz de poziție dominantă în cazul Holzindustrie?

Bogdan Chirițoiu:Nu e bătut, scris în piață, dar 40 % este în general cota de piață la care ne uităm cu atenție. Deci, o companie care are o cotă mai mare de 40% credem că are o poziție dominantă și atunci are o serie de restricții. Așa am amendat Juno acum câțiva ani, în care având o cotă mare de piață au crescut brusc prețurile. Au dublat, practic, prețurile peste noapte. Atunci am spus: domnule, acesta este un abuz, prețuri excesive, am amendat, decizia noastră a fost confirmată de Înalta Curte, amenda a fost plătită. Deci, ce vreau să spun, există mecanisme în legea românească, care e identică cu cea europeană, care sancționează genul acesta de practici: abuz de poziție dominantă. Nu văd de ce am veni cu prevederi suplimentare pe zona asta. Altfel, avem lege –  defrișarea ilegală, prin definiție dacă spun „ilegală” este clar că este o lege care o interzice. Deci, nu avem decât să aplicăm legea care interzice acele tăieri. Comercializarea unui lemn tăiat ilegal – există lege care interzice așa ceva. Deci, cred că soluția este mai degrabă să aplicăm legile pe care le avem, să ne organizăm în mod serios, corect, cinstit, să ne facem treaba, fiecare instituție, să aplicăm cadrul pe care îl avem. Și noi vom aplica cadrul, legislația concurenței care are pârghiile necesare și cred că atunci lucrurile vor merge mai bine. Nu știu dacă e o idee foarte bună pentru că nu ești în stare să aplici niște legi să inventezi altele.

Laura Chiriac: Ce se va întâmpla în cazul în care Comisia Europeană spune că acest proces de 30% trebuie eliminat, iar Parlamentul va fi votat deja acest prag sau votează Codul Silvic în forma actuală înainte de recomandarea Comisiei Europene?

Bogdan Chirițoiu: E o consultare Comisia Europeană. Este doar pentru informarea noastră. Când avem dubii, orice autoritate cu care lucrăm în România, ne sfătuim între noi, nu ne sunt clare anumite lucruri, când avem dubii întrebăm Comisia Europeană și ea ne sfătuiește ce consideră ei că e compatibil, sau care sunt măsurile pe care le consideră compatibile cu legislația europeană. Noi, desigur, ne facem legile cum credem la noi în țară. Dacă, însă, apare după aceea o plângere adresată Comisiei Europene sau Comisia deschide o investigație din proprie inițiativă, poate să considere că România încalcă tratatul și atunci avem o procedură de infringement care și aia durează. Într-o primă fază ne cere să modificăm legea. Dacă noi nu o modificăm ne pot ataca în instanță la Curtea Europeană de Justiție, care ne poate obliga, într-adevăr s-o modificăm. Deci numai Curtea Europeană de Justiție ne poate obliga să o modificăm. Este un proces de durată. România în general este disciplinată. Avem o serie de proceduri de infringement deschise dar până la urmă, poate și cu întârziere, dar în general ne conformăm. România nu e o țară cu cazuri grave de încălcare a legislației europene până acum.

Laura Chiriac: Domnule Chirițoiu, îl auzeam într-o emisiune de televiziune pe premierul Victor Ponta vorbind despre o persoană din Consiliul Concurenței care ar fi lucrat pentru această firmă austriacă, așadar un posibil conflict de interese sugerat de șeful Guvernului, nu de cineva de pe stradă. Care este poziția dumneavoastră în cazul acesta?

Bogdan Chirițoiu: Unu, există prevederi legale acum privind evitarea conflictului de interese. Aș vrea să le întărim. Când vom modifica legea concurenței în acest an, aș vrea să mergem pe modelul Comisiei Europene în care nu ai voie să lucrezi pe cazurile de care te-ai ocupat un număr de ani după ce pleci din instituție.

Laura Chiriac:Persoana aceasta lucrează pe cazul Holzindustrie?

Bogdan Chirițoiu: Nu, asta vă spun, nu. Dacă în principiu sunt absolut de acord că trebuie să întărim legislația și să evităm conflictul de interese, în acest caz nu văd problema. Doamna a plecat din consiliu cu câțiva ani înainte de a apărea subiectul Codului Silvic, nu s-a ocupat de industria forestieră vreodată. A plecat la o firmă de avocatură, nu e șefă, e angajata unei firme de avocatură care are zeci de clienți printre care și una dintre firmele care este acum în discuție. Deci, e foarte lăturalnică, relația asta e practic nulă.

Laura Chiriac: Respingeți orice imixtiune, tentativă de influențare a activității Consiliului Concurenței prin intermediari în cazul acesta concret?

Bogdan Chirițoiu: Este un caz care a creat multă agitație în mass-media dar e un caz foarte simplu.

Laura Chiriac: Nu vorbesc despre mass-media, vorbesc despre o luare de poziție a șefului Guvernului României.

Bogdan Chirițoiu: Serios, e abc, nu e vreo analiză sofisticată, sunt lucruri absolut elementare pe care le spunem acolo, nu e niciun caz complicat din punctul nostru de vedere. Este un caz de rutină pe care ne-am făcut treaba, lucrurile sunt cât se poate de clare din punctul nostru de vedere concurențial. Cred că se discută mult mai mult decât e cazul.

Laura Chiriac: Ar putea să decredibilizeze activitatea Consiliului Concurenței o declarație făcută de la înălțimea unei astfel de demnități cum e șeful Guvernului?

Bogdan Chirițoiu: Asta cred că dumneavoastră sunteți mai bine poziționată să judecați – cât de mare e credibilitatea Consiliului și cât de credibile sunt acuzațiile pe care, nu știu, actori politici, le aduc.

Laura Chiriac: Un alt subiect de interes din partea căruia se așteaptă o reacție de la Consiliul Concurenței este cel al Institutului Cantacuzino. Institutul Cantacuzino are datorii enorme, uriașe, conturi blocate. Înțeleg că se așteaptă un raport din partea Consiliului Concurenței. Când veți da acest raport?

Bogdan Chirițoiu: Căutăm împreună cu ministerele soluții pentru salvarea Institutului Cantacuzino din situația dificilă în care e acum. Ce insist eu și recomand ministerelor e să găsim o soluție care e sustenabilă pe termen mediu pentru că Institutul a mai fost salvat acum doi ani, acum din nou e într-o situație dificilă. Autoritatea Națională a Medicamentului spune că i-a restras acreditarea pentru unele produse, deci ne spune că nu poate să producă anumite produse la standardul de calitate, deci de siguranță pentru pacienți, care e cerut în Uniunea Europeană, și atunci, repet, trebuie să găsim o soluție care îl pune pe picioare fnanciar și care ne asigură că el va și funcționa în viitor financiar, dar mai ales, va putea să dea produsele de care e nevoie. Varianta spre care cred că ne îndreptăm, încă suntem în discuții cu ministerele, este să apelăm la un ajutor pe termen scurt, se numește ajutor de salvare, care trebuie aprobat de Comisia Europeană, care să permită Institutului să funcționeze fie și la parametri reduși pentru câteva luni de zile și apoi să venim cu un plan de restructurare, care din nou va trebui să fie aprobat și apoi monitorizat de Comisia Europeană, plan de restructurare care va implica investiții la buget probabil, deci va trebui să i se dea o sumă considerabilă la buget, dar, repet, ce cred eu atunci când avem un plan de restructurare care e aprobat și de Comisie, acela va fi un plan cu cap și coadă, care are sens și care o dată va fi, repet, monitorizat de Comisia Europeană și implementarea lui va asigura acest obiectiv de a pune Institutul pe picioare și să nu ne trezim că peste doi ani iar trebuie să-i mai dăm căteva milioane de euro ca să-l mai salvăm a treia oară.

Laura Chiriac: În situația aceasta, se poate arăta cu degeul către Consiliul Concurenței, în sensul că rezolvarea acolo trenează și din cauza dumneavoastră?

Bogdan Chirițoiu: Dacă e avantajos, evident că se poate arăta cu degetul  în orice parte, nu? Fiecare încearcă să spună „dom’le, nu e problema la mine, e la altcineva”. Cred că o cale pe care am încercat-o în lunile trecute de când e criza, cred că e o fundătură, cred că într-adevăr nu aveam șanse de reușită pe acea cale și calea pe care o încercăm în momentul de față, repet, e un ajutor de salvare care trebuie aprobat de Comisie, urmat în maximum șase luni de un plan de restructurare, este cea mai sigură legal și politic și cea mai bună soluție pentru Institut.

Laura Chiriac: O altă chestiune asupra căreia aș vrea să ne oprim, domnule președinte Chirițoiu, este cea de la Oradea, unde s-a înregistrat recent o premieră. Primăria de la Oradea, compania RCS-RDS, au anunțat împreună că vor colabora pentru construirea unei noi rețele de distribuție a energiei electrice. Este primul oraș din Romînia care va avea doi furnizori de energie electrică. Sigur că poate fi văzută ca o inițiativă benefică pentru cetățean. Aș vrea să vă întreb cum a fost posibil acest lucru fără o licitație?

Bogdan Chirițoiu: Până la urmă, nu știu, se întâmplă, că înțeleg că e inițiativă doar? Aici recunosc ca asta nu prea mai are treabă cu Consiliul Concurenței. Pe zona de distribuție, de rețele de electrictate, tocmai pentru că e un monopol, nu e o zonă care poate fi concurențială, de-asta avem o agenție de reglementare, numită ANRE. Ei stabilesc care sunt perimetrul pe care se exercită acest monopol, ei încredințează acest monopol unei companii. Pentru că, altfel, pe o aumită arie nu are sens economic să existe decât un singur distribuitor, deci o singură rețea de electricitate, și dacă lași companiile să-și aleagă zonele mai bune, să spunem, deci își iau numai ce e atractiv, înseamnă că rămâi cu o droaie de zone care sunt neatractive comercial și riști să nu ai niciun operator de alte rețele de electricitate de acolo. De-asta reglementatorul spune “nu, am o anumită bucată în nord-vestul țării, am un singur operator în zona respectivă. Acela o să aibă și zonele mai profitabile probabil din orașe, dar trebuie să-mi asigure și rețelele de distribuție lungi și costisitoare din zonele rurale.”

Laura Chiriac: Domnule președinte, cum reușește Consiliul Concurenței să se situeze deasupra suspiciunilor de corupție, de influență, de trafic de influență, care planează asupra multor instituții importante în România, mai ales că aveți un rol decisiv de arbitru și de reglementator în piață, chiar pe fondul dezbaterii despre Codul Silvic, premierul spunea că se face trafic de influență la nivelul Parlamentului, al parlamentarilor. Dumneavoastră cum vă protejați, care e scutul dumneavoastră de protecție?

Bogdan Chirițoiu: Păi cred că suntem mult mai longevivi decât sunt politicienii. Avem mandate fixe, asta ne protejează. Nu suntem atât de dependenți de schimbările care sunt într-un minister sau într-altul. 2: legătura foarte puternică cu Comisia Europeană. Noi, până la urmă, aplicăm regulile de concurență care sunt aceleași în toate statele membre ale Uniunii. Atribuțiile sunt partajate. Unele cazuri de concurență….le gestionează direct Bruxelles-ul, noi le gestionăm pe cele care afectează numai piața europeană. Dar, repet, aplicăm aceleași reguli, aceeași gândire, aceeași logică. Avem foarte mult schimb de informații, multă coordonare între statele membre, între autoritățile de concurență din statele membre, și Comisia Europeană. Legătura asta cu Bruxelles-ul îți dă un anumit echilibru. Și avem o istorie, până la urmă. La noi, neavând presiunea asta electorală, netrebuind să arătăm lucruri de pe o zi pe alta, lumea poate să se uite în spate, poate să vadă ce am zis, ce am făcut, care au fost rezultatele.

Laura Chiriac: Resimțiți această presiune?

Bogdan Chirițoiu: Sincer, nu. Acum nu. Am trecut prin asta când a fost scandalul cu prețul benzinei, dacă vă aduceți aminte, când eram acuzați că noi nu intervenim să oprim creșterea prețului la benzină. Până la urmă, prețurile la benzină au fluctuat în sus, în jos, în funcție de prețul barilului, unde am avut dovezi de înțelegeri ilegale între companiile de benzină. Am aplicat cea mai mare amendă din România și din Europa, de altfel, împotriva firmelor de combustibil, 200 de milioane de euro, e încă în istanță, dar eu sunt încrezător că o vom câștiga. Ea e plătită, e încasată de ANAF, sunt încrezător că vom câștiga procesul la final. Anul trecut am fost în mare agitație că trebuie să reducem acciza la combustibil pentru transportatori. Ok. S-a găsit soluție. Ne-a luat o săptămână. Acuma trebuie să găsim soluție până săptămâna viitoare să blocăm exportul de lemn pe o perioadă limitată. Ok. Ne vom strădui și sunt încrezător că vom găsi soluții. Deci am mai trecut prin filmul ăsta. Nu văd nimic special acum față de ce am văzut în alte cazuri și cred că istoria ne-a dat dreptate.

Laura Chiriac: Urmăriți un trend politic sau un trend al societății? Cât de important e pentru dumneavoastră să vă identificați cu un anumit curent din societate? În cazul Codului Silvic, de exemplu.

Bogdan Chirițoiu: Ce cred că e important e să arătăm că ne pasă de ceea ce se întâmplă în economia românească, că nu suntem pasivi, că ne îndeplinim menirea noastră de a ajuta la creșterea eficienței economiei. 2: Să arătăm că suntem totdeauna deschiși colaborării cu alte instituții și dacă instituțiile statului ne spun că asta e obiectivul pe care îl avem (să spunem, Guvernul. Da, eu, Guvernul, sunt ales, vreau să fac un anumit lucru), căutăm soluții ca să ajutăm Guvernul sau alte instituții să-și îndeplinească obiectivele lor. Acolo unde putem, repet, nu orice se poate face. Pentru foarte multe lucruri se pot găsi soluții. Deci, încercăm întotdeauna să arătăm că nu suntem pasivi, că ne pasă de ce se întâmplă, că vrem un lucru bun, care e dezvoltarea economică a României, și suntem deschiși, căutăm soluții.

Laura Chiriac: Să luăm un exemplu concret, ce justifică, din punctul dumneavoastră de vedere, interezicerea exportului de lemn astăzi în România?

Bogdan Chirițoiu: Asta……Guvern, deci, eu așa o văd. Repet, ideea am auzit-o pentru prima dată ieri, n-am destule elemente, dar dacă Guvernul ne spune, domn’le, am o situație de urgență, nu știu, ne va spune Guvernul care e aia, bănuiesc, nu știu, vreau să intoduc anumite.. speculez acuma, vreau să introduc noi măsuri. Am o situație proastă, vreau să vin cu noi măsuri, va dura până când, nu știu, măsuri de reorganizare, măsuri legislative, care Dumnezeu sunt, va dura până când aceste măsuri încep să funcționeze, ca atare, vreau să iau această măsură temporară. Da, în principiu, nu văd o problemă. Am aprobat o interdicție de acum cred că un an, interdicție de export la unele medicamente. Mi-a spus Ministerul Sănătății că sunt anumite medicamente care sunt rare, se comercializează greu, e greu să ajungă în țară, nu vrem să fie reexportate. Ok. Temporar am aprobat această interdicție temporara a exportului. Da, se pot face lucrurile acestea. Sunt compatibile cu regulile de concurență, cu regulile europene. Deci întotdeauna încercăm să găsim soluții unde se poate. Dacă nu se  poate, încercăm să oferim alternative. Spunem, același obiectiv puteți să vi-l atingei nu pe calea pe care o gândiți dumneavoastră, dar vă sugerăm o altă cale, care e compatibilă cu regulile. Și un ultim lucru, am spus de presiuni, ce îmi dă mie un anumit confort e că dacă ne uităm în ultimii ani în România, cred că se vede că instituțiile încep să își facă treaba, să fie mai puțin influențate de climatul politico-mediatic.

Laura Chiriac: Vă referiți la DNA?

Bogdan Chirițoiu: Mă refer, da, printre care, da, DNA-ul. La ce s-a întâmplat, să spunem, în ultimii ani.

Laura Chiriac: Consiliul Concurenței e încurajat de toate aceste mișcări din justiție?

Bogdan Chirițoiu: Eu cred că noi toți suntem încurajați să vedem că sunt instituții care pot să spună “eu sunt pus aici ca să respect niște reguli, că vă place, că nu vă place, ca acuma, săptămâna asta se supără X, se supără Y, asta este.”

Laura Chiriac: E complet exclus ca un angajat al Consiliului Concurenței să ajungă la DNA?

Bogdan Chirițoiu: Nimic nu e exclus vreodată. Îmi doresc foarte mult ca așa ceva să nu se întâmple. Sunt foarte fericit că pâna acum nu s-a întâmplat.