Invitatul interviurilor video PSnews.ro din această săptămână este liderul UDMR, Kelemen Hunor.
În cadrul dialogului purtat cu jurnalistul Laura Chiriac, Kelemen Hunor a vorbit despre situația politică actuală, pe care o caracterizează drept una imposibilă, menționând că vom putea asista la o scădere a credibilității în Guvern și respectiv la o deteriorare a relațiilor internaționale ale României. În cadrul acestui subiect, liderul UDMR a precizat că premierul Victor Ponta face o mare greșeală prin decizia de a continua în fruntea Guvernului.
De asemenea, în cadrul interviului video PSnews.ro, fostul ministru al Culturii a abordat tema moțiunii de cenzură depusă de liberali și care va fi votată vineri, în Plenul reunit al Parlamentului, subliind că parlamentarii UDMR fie vor vota în favoarea moțiunii, fie se vor abține, urmând ca decizia să aparțină fiecărui deputat și senator în parte.
Tot în cadrul interviului oferit PSnews.ro, Kelemen Hunor a mai abordat tema alegerilor anticipate, idee pe care o respinge, dificultățile cu care se va confrunta România ca urmare a problemelor cu care se confruntă Victor Ponta în acest moment, dar și despre proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc, dezideratul UDMR din ultimii 25 de ani. Nu în ultimul rând, liderul UDMR a vorbit și de situația fostului deputat Marko Atilla, despre care crede, în continuare, că este nevinovat.
Laura Chiriac: Într-o zi în care actualitatea politică a fost foarte densă, iar vocea dumneavoastră s-a făcut auzită, spuneţi că demisia lui Victor Ponta este în interes naţional, ce se întâmplă dacă situaţia va rămâne aşa cum este ea în prezent? Adică, Victor Ponta nu va demisiona, după cum a anunţat.
Kelemen Hunor: Eu am spus că ar fi fost o posibilitate printre nu prea multe alte posibilităţi şi este o situaţie imposibilă în situaţia în care ne aflăm astăzi, în care se află Guvernul, în care se află România. Fiindcă, trebuie să vorbim despre această situaţie sincer şi dacă nu vorbim sincer, eu cred că facem o foarte mare greşeală. Credibilitatea Guvernului va fi din ce în ce mai mică, în relaţiile internaţionale, încet – încet, va intra într-un vid, în relaţie cu finanţatorii externi la fel, deja s-a văzut o fluctuaţie destul de mare. Şi ce vom face dacă procurorul va propune control judiciar pentru premier? Eu cred că va fi o situaţie fără ieşire, până la urmă. Dar a fost decizia lui personală, bănuiesc, sau decizia coaliţiei. Are o majoritate, are responsabilitate pentru ceea ce face. Dar eu am considerat că ar fi fost una dintre soluţiile, poate, care ne-ar fi ajutat să ieşim mai repede din acest impas, din această situaţie imposibilă, absolut imposibilă. Avem mai multe probleme. Prezumţia de nevinovăţie în România, din păcate, funcţionează doar ca un principiu trecut pe hârtie. Dacă, cumva, cineva e acuzat, imediat e considerat şi vinovat şi nu este bine, indiferent dacă vorbim de premier sau vorbim de o femeie care a stat 6 luni nevinovată în arest. A doua problemă, dacă, şi aici trebuie, eu încerc să îl înţeleg şi pe Victor Ponta, dacă îşi dădea demisia era considerat că a recunoscut vinovăţia, aşa percepe societate. Şi, în plus, pentru orice om politic, o astfel de acuzaţie, mai ales în funcţia de premier, de ministru, de membru al Guvernului, înseamnă o povară în plus. Deci, toate aceste elemente trebuie luate în calcul. Nimeni în afară de Victor Ponta nu putea şi nu poate să ia o decizie. Dar, încet – încet, vom intra o într-o situaţie din care ieşirea nu prea o văd, în acest moment. Fiindcă există o majoritate, sunt câteva alte elemente, nuanţe importante, şi dacă majoritatea îl susţine pe Victor Ponta, până la urmă poate să stea mult în fruntea Guvernului, dar în ce mod va guverna? Buna guvernare este posibilă în aceste condiţii? Asta este întrebarea mea, sigur, răspunsul e la dumneavoastră.
Laura Chiriac: Răspunsul până acum al lui Victor Ponta a fost legat tocmai de buna guvernare, ceea ce el numeşte buna sa guvernare de până acum. În sprijinul său stau cifre, stau şi datele legate de dublarea alocaţiilor, mărirea salariilor, a pensiilor, scăderea TVA-ului. Credeţi că pot, în vreun fel, să îl ajute solid în ochii opoziţiei pe Victor Ponta aceste argumente? Bun, astăzi opoziţia refuză un dialog cu Victor Ponta, dar cum vi se par? Dacă nu aţi fi om politic, credeţi că ar conta?
Kelemen Hunor: În ochii opoziţiei nu contează. Aici e o chestie politică, o bătălie politică, din păcate, şi aspectele juridice sunt băgate în această bătălie politică, ceea ce nu este bine. În ochii opoziţiei poţi să faci orice, oricum nu e bine. Aşa a fost şi când Victor Ponta era în opoziţie cu USL şi era PDL şi UDMR la guvernare, indiferent ce făceam noi şi din ce situaţie a trebuit să ieşim cu ţara, nu era bine. Deci, problema nu este cum e văzut premierul sau guvernul în ochii opoziţiei. Opoziţia are scopul de a dărâma Guvernul, de a schimba Guvernul, de a aduna puncte electorale peste tot în lume. Problema noastră este că nu reuşim să tragem o linie foarte clară unde se termină bătălia politică, unde începe o bătălie juridică. Cineva îmi dădea un exemplu cu directorul FMI. Doamna are un dosar penal în Franţa şi nimeni nu a cerut demisia din fruntea Fondului Monetar Internaţional, fiindcă funcţionează prezumţia de nevinovăţie şi au spus, până nu există o decizie în instanţă e considerată nevinovată. Poate că normalitatea şi din acest punct de vedere trebuie judecată, nu numai din perspectiva opoziţiei politice. Cineva m-a întrebat eu ce aş fi făcut în locul lui Victor Ponta. Eu ce aş fi făcut e treaba mea, eu aş fi plecat, dar nu pot să dau sfaturi şi mi-e uşor să vorbesc din scaunul meu de deputat UDMR, într-un fel fost partener cu Victor Ponta, în opoziţie cu Victor Ponta, dar aşa suntem marea majoritate în opoziţie. Pentru că şi PDL-ul a fost partenerul lui Victor Ponta, PNL a fost partenerul lui Victor Ponta. Acum câţiva ani ei făceau lanţ viu în jurul Parlamentului împotriva noastră. USL mergeau braţ în braţ când era moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Boc, Guvernului Ungureanu. Şi noi am fost parteneri cu Victor Ponta. Deci, din acest punct de vedere, sigur, este de înţeles şi această bătălie politică, dar ar fi bine, la un moment dat, să reuşim să ştim care este linia unde mergi cu bătălia politică, unde începe zona juridică, unde nu discuţi.
Laura Chiriac: Parteneri aţi fost cu toţii, după cum foarte bine aţi remarcat. Victor Ponta, practic, a fost aliatul tuturor până acum. Cum vi se pare astăzi poziţia celor din PNL? Nu e şi acolo puţină ipocrizie?
Kelemen Hunor: Probabil, dar nu aş vrea să comentez nici poziţia colegilor din PNL, nici poziţia colegilor din PSD. Eu am o singură grijă: cum pot să merg cu UDMR în aşa fel înainte, încât să recâştig ceea ce am pierdut, eventual, să îmi păstrez ceea ce am păstrat şi până acum.
Laura Chiriac: Adică să ajungeţi din nou la guvernare?
Kelemen Hunor: La alegerile din 2016, locale, parlamentare. Bun, asta cu guvernarea, dacă îmi găsiţi un partid parlamentar sau neparlamentar care spune că nu vrea să ajungă la guvernare niciodată.
Laura Chiriac: Nu e cazul UDMR, că ea a fost întotdeauna la guvernare şi nici nu poate avea nostalgii.
Kelemen Hunor: Încercaţi să căutaţi un alt partid. Deci, fiecare doreşte să ajungă la guvernare, asta e politica, nu trebuie să ne fie ruşine de aceste aspecte. Noi am plecat de la guvernare nesilit de nimeni. Noi nu am fost daţi afară. Am considerat că nu putem merge mai departe în acea coaliţie şi în decembrie, noiembrie, am ieşit de la guvernare fără să regretăm. Eu unul nu regret nici astăzi acel pas. Şi era clar, dacă am plecat din guvernul Victor Ponta şi dacă vom reveni în Guvern, nu vom reveni în Guvernul Victor Ponta. Deci, să fie clar acest lucru. Dar nu înseamnă că vom reveni în 2015, nu înseamnă că vom reveni în 2016. Nu se ştie. Oricum, ţara va avea guvern, asta este clar. Cu noi, fără noi, nu asta mă îngrijorează, nu asta este pentru mine subiectul cel mai important. Subiectul cel mai important pentru mine este dacă, din această situaţie, se va găsi o ieşire în aşa fel încât să nu pierdem cu toţi enorm de mult, după care reluăm şi refacem tot ce s-a stricat.
Laura Chiriac: Domnule Hunor, se vorbeşte despre problemele cu legea pe care le-ar avea multă lume, mulţi actori politici. Au fost evocate cazuri ale unor lideri ai opoziţiei în contexte care ar putea face obiectul unor dosare în justiţie. Nu îi voi numi, nu cred că e unul care a scăpat, despre toată lumea se spune sau ei, familiile lor, apropiaţii, ginerele domnului Blaga care a fost acum vreo două săptămâni în atenţia anchetatorilor. Cine credeţi că poate veni cu seninătatea stării potrivit căreia nu va fi atins de justiţie şi nu va ajunge în situaţia în care e azi Ponta Victor Viorel?
Kelemen Hunor: Nu ştiu. Nu ştiu să vă răspund. În ceea ce priveşte conflicte de interese şi nu vorbesc de cazuri penale, aici eu cred că marea majoritate dacă mergem pe o logică existinsă, aşa cum se întâmplă de foarte multe ori, marea majoritate nu numai a parlamentarilor, dar şi a celor din administraţia locală, la un moment dat poate fi tras la răspundere, fiindcă, mergând pe această variantă Victor Ponta – Dan Şova, poţi să spui că dacă ai avut un angajat în mandatul trecut şi ai reangajat acea persoană, atunci ai intrat în conflict de interese.
Laura Chiriac: La UDMR sunt sau au fost astfel de cazuri?
Kelemen Hunor: Au fost astfel de cazuri, dar nu astfel de cazuri au fost. Acolo era cu membri de familie, ceea ce, din punct de vedere moral nu e de acceptat. Eu am spus de fiecare dată nu e ok. Indiferent câtă încredere ai în băiatul tău, în fiica ta, în soţia ta, în soţul tău, nu aduci în cabinetul parlamentar, în cabinetul din circumscripţia electorală. Dar nu asta este discuţia, e o altă discuţie cu angajaţii, cu colaboratorii. Deci, nu pot să vă răspund. Eu ştiu foarte clar şi asta am spus de fiecare dată: tot ce se vede astăzi în societatea românească trebuie să recunoaştem că este, într-un fel, dacă vreţi, tot ce se adună după 25 de ani de democraţie. România nu a avut niciodată în existenţa ei 25 de ani de democraţie parlamentară continuu, că a fost întrerupt şi în perioada interbelică, a mai fost o dictatură regală mai soft, a venit al doilea Război Mondial. 25 de ani nu a avut o tradiţie parlamentară, parlamentarism liberal. Deci, din acest punct de vedere, într-adevăr este un corp bolnav. Şi oamenii care au fost în Statele Unite, oamenii care au o tradiţie de 200 şi ceva de ani de democraţie parlamentară, nici nu înţeleg, fiindcă ei poate că acum 100 – 150 de ani au trecut peste aceste faze. Deci, societatea, intelectualii, tinerii vor fi şi politicienii, împreună vor fi cei care vor găsi la un moment dat o altă modalitate, încet- încet, de a face politică.
Laura Chiriac: Domnul Ponta a fost, după cum spuneaţi, partenerul dumneavoastră şi v-am văzut de mai multe ori în spaţiul public împreună în calitate de fost partener, poate că aţi avut o relaţie personală bună, nu ştiu. Aţi vorbit cu domnia sa zilele acestea, i-aţi spus părerea dumneavoastră?
Kelemen Hunor: Nici nu am fost acasă, abia sâmbătă – duminică am ajuns acasă. Nu am vorbit şi nu ne-am întâlnit de 2 săptămâni, ceva de genul acesta. Am schimbat mesaje, asta se întâmplă de foarte multe ori, nu numai noi, dar cu toată lumea. Dar nu ne-am întâlnit, nu am discutat, nu mi-a cerut punctul de vedere. Dacă nu mi se cere nu spun, deci nu sunt un om care indiferent ce se întâmplă, dacă vede un microfon vrea să vorbească. Deci, nu. Sigur, când eram în guvern, când eram în coaliţie, mergeam împreună în foarte multe situaţii publice, politice, am apărut împreună. Păi, era şi normal dacă eram parteneri. Aşa făceam şi cu Mihai Răzvan Ungureanu şi cu Tăriceanu şi cu Emil Boc. Deci nu e o problemă. Dar de când toată povestea asta…ultima dată ne-am întâlnit când am discutat legea alegerilor parlamentare împreună toţi liderii partidelor din Parlament.
Laura Chiriac: Pentru că vorbiţi de alegerile parlamentare. Cum vi se pare propunerea opoziţiei care cere alegeri parlamentare anticipate? Suntem la un an de parlamentare şi legea nu s-a schimbat, deci ar trebui să avem un parlament în baza aceleiaşi legi care ne-a adus în parlament 600 de aleși?
Kelemen Hunor: Nici ei nu cred în alegeri anticipate. Am auzit că a fost o declaraţie de săptămâna trecută, acum nu mai apare această declaraţie.
Laura Chiriac: O auzeam chiar pe doamna Săftoiu ieri vorbind de alegeri parlamentare anticipate.
Kelemen Hunor: Nu am urmărit-o pe doamna Săftoiu. E clar, dacă astăzi s-ar putea organiza alegeri parlamentare anticipate, atunci am merge pe legea electorală actuală, uninominal. Ceea ce nu doreşte, bănuiesc, nimeni. Cel puţin noi nu dorim acest lucru. Dacă vrem să mergem pe noua lege, probabil că săptămâna viitoare, cel mult până la finalul sesiunii de primăvară, se va vota. Cu un an înainte de alegeri vom avea o lege, cu mult înainte. Eu spun că la sfârşitul lunii iunie vom avea legea votată. A trecut prin Senat, este în Camera deputaţilor. Până în 12, dacă nu mă înşel, se pot depune amendamente şi săptămâna viitoare se va vota. Deci vom avea nouă lege şi dacă, cumva, se va ajunge la alegeri anticipate pe baza legii care va fi votată se vor organiza alegerile anticipate. Dar eu nu cred că se poate ajunge la alegeri anticipate dintr-un simplu motiv: procedural e greu să mergi până acolo, fiindcă la a doua încercare, sunt convins, că orice guvern va fi votat, va fi acceptat, fiindcă este un Parlament supradimensionat din cauza sistemului şi sunt foarte mulţi oameni care ştiu că nu vor mai veni în noul Parlament. Şi e greu să îi convingi să voteze să plece acasă cu un an şi jumătate mai devreme, pe de o parte. Pe de altă parte, de când e cu sistemul uninominal, eu am mai spus şi nu am fost foarte simpatic nici în faţă colegilor noi din Parlament, calitatea Parlamentului s-a stricat enorm de mult. A fost argumentul suprem în 2005-2006 că ne trebuie uninominal că atunci omul va fi nu ştiu cum ales. Da, dar nu s-a întâmplat. Şi atunci am spus că e un argument fals. Mai mult, omul va fi ţinut în aşa fel încât şi în afara partidului să aibă impresia că el a câştigat alegerile şi vor câştiga cei care, într-un fel, au bani sau au popularitate, au notorietate sau au pe toate la un loc. Asta nu înseamnă că sunt buni pentru Parlament. Poate că sunt sportivi extraordinari, profesori extraordinari, poate că sunt oameni, afacerişti extraordinari. Dar, totuşi, nu înseamnă că, calitatatea Parlamentului, e îmbunătăţită faţă de 2008, când prima dată a fost Parlamentul ales prin acest sistem.
Laura Chiriac: Vorbeaţi despre dificultăţile pe care România le-ar putea întâmpina în plan internaţional cu un prim-ministru pus sub învinuire. Vorbeaţi despre perspectiva sumbră pentru Victor Ponta a unui eventual control judiciar. Domnul Ponta vorbeşte şi el despre felul în care contextul internaţional ar putea să fie influenţat de situaţia din România, evocând, în special, Rusia. Rusia, evocată ca un bau-bau de toate forţele politice în ultimii ani. Credeţi că zona aceasta ar putea să prezinte un altfel de interes pentru Rusia, cu un prim-ministru pus sub învinuire? Are vreo legătură starea în care se află Victor Ponta, situaţia lui Victor Ponta, cu interesele Rusiei?
Kelemen Hunor: Eu nu am informaţii de la servicii secrete de niciun fel. Nu-mi dau seama, fiindcă, totuşi, aici sunt lucruri extrem de importante şi extrem de…
Laura Chiriac: Domnul Ponta are.
Kelemen Hunor: Da, mă rog, are şi el, au şi foarte mulţi alţii. Eu nu am acces la astfel de informaţii. Eu merg pe o analiză logică şi spun că Rusia nu are niciun interes să fie stabilitate în zonă. Ea este interesată să fie instabilitate politică în zonă şi acest lucru se vede şi dacă ne uităm doar la Moldova şi nu merg mai departe. Deci, din acest punct de vedere, e clar: cu cât se apropie NATO şi tot ce înseamnă structura euro-atlantică către graniţele Rusiei, Rusia devine mai nervoasă şi, din acest punct de vedere, este clar că interesul Rusiei nu este o ţară stabilă, o ţară puternică foarte aproape de graniţe. Dar eu nu pot să le leg de aceste două chestiuni, fiindcă nu am informaţii. Cei care au informaţii poate că au şi capacitatea de a lega sau de a nu le lega cele două evenimente sau două posibilităţi: situaţia noastră din politica internă şi interesele Rusiei.
Laura Chiriac: Domnule Kelemen Hunor, spuneţi că nu veţi vota împotriva moţiunii de cenzură a liberalilor. Asta înseamnă că veţi vota pentru.
Kelemen Hunor: Sau ne vom abţine. Aici, fiecare votează cum doreşte.
Laura Chiriac: Eu aş vrea să ştiu care este moneda dumneavoastră de schimb în negocieri. Pentru că, probabil că există discuţii, există negocieri. Liberalii n-au făcut niciodată un secret din faptul că negociază cu viitori parteneri politici pentru dărâmarea guvernului Victor Ponta şi venirea unui nou guvern.
Kelemen Hunor: Nu văd o monedă de schimb în acest moment şi eu nu neg că am avut întâlniri cu Alina Gorghiu şi Vasile Blaga şi în aceste zile am discutat. Mi se pare normal. Nu e nicio problemă…
Laura Chiriac: Deci există întâlniri pentru formarea guvernului.
Kelemen Hunor: Nu pentru formarea guvernului. Discutăm foarte multe aspecte în acest moment. Toată lumea ştie că nu putem forma guvern, nu avem majoritate, nici PNL, UDMR şi cine mai e în opoziţie. Mai lipsesc vreo 58-59-60 de voturi. Asta nu se ştie niciodată cine a trecut la UNPR sau cine nu a trecut la UNPR. Deci, din acest punct de vedere, suntem departe de a avea majoritate, indiferent cum votăm. Sunt două chestiuni extrem de importante. În primul rând, subiectul principal al moţiunii de cenzură, cu care noi nu am fost de acord şi nu suntem de acord să facem o astfel de abordare. Fiindcă nu poţi să ceri sau nu poţi să critici Guvernul pentru ceea ce nu a făcut Parlamentul. E vorba despre votul prin corespondenţă, pe de o parte. Deci nu Guvernul trebuie să de o lege. De aceea avem Parlament. Pe de altă parte, prin legea alegerilor parlamentare, noi am găsit o soluţie pentru exercitarea dreptului de vot al românilor care stau în afara graniţelor, prin înregistrarea şi prin vot în ziua alegerilor, cu ştampila în mână, în aşa fel încât niciun om care doreşte să meargă la vot să nu fie îngrădit, să nu fie împiedicat în a exercita acest drept. Dar celelalte două subiecte, alegerile parţiale, într-adevăr pot fi puse în cârca Guvernului. Noi avem şi alte probleme cu Guvernul, dar n-au fost trecute în moţiunea de cenzură şi, de aceea, noi…
Laura Chiriac: Autonomia Ţinutului Secuiesc, de exemplu, nu cred că a fost trecută în moţiunea de cenzură.
Kelemen Hunor: Nu. Asta e o altă problemă, dar, iarăşi, nu poţi să ceri de la Guvern. Este o chestiune legislativă. Nu Guvernul dă legile. Nu. Eu vorbesc de Legea educaţiei sau proiectul de Lege a educaţiei care a fost pus în dezbatere şi care e absolut inacceptabilă şi nimeni nu-şi asumă paternitatea şi maternitatea. Doar a apărut aşa. Dacă-i întrebi pe cei din minister: „păi, nu ştim”. Dacă te duci la Senat şi o întrebi pe doamna Andronescu, nici ea nu ştie. Dar e pe site. Deci sunt multe, mute lucruri pentru care noi criticăm şi vom critica Guvernul, dar nu pentru faptul că Parlamentul nu a adoptat o lege. Interesant este că, acum vreo patru ani, în 2011, liberalii de atunci şi PSD-ul de atunci ne-au rugat (noi eram cu PDL-ul la guvernare) să nu susţinem votul prin corespondenţă. Era un proiect al lui Baconschi. Deci…
Laura Chiriac: Trăiţi şi dumneavoastră o stare de dualitate.
Kelemen Hunor: Da. Lucrurile se schimbă şi sunt foarte complicate.
Laura Chiriac: Într-o declaraţie pentru agenţia maghiară de presă MTI, spuneaţi, după o vizită în Statele Unite, că aţi vorbit în faţa oficialilor americani despre proiectul de autonomie pentru Ţinutul Secuiesc. Ce v-au spus? V-au făcut sugestii? V-au spus ceva? V-au spus să renunţaţi, să continuaţi…?
Kelemen Hunor: Nu. Noi am vorbit despre dezideratele comunităţii maghiare de 25 de ani (deci nu numai despre acest proiect) şi am vorbit despre drepturile omului, drepturile minorităţilor, despre tot ce înseamnă securitatea în zonă, securitatea şi siguranţa pentru fiecare om, pentru fiecare comunitate. Este ceva esenţial. Dar nu există securitate şi siguranţă pe termen mediu, pe termen lung dacă nu sunt respectate cele mai importante principii fundamentale, printre care şi drepturile minorităţilor. În acest sens am vorbit cu partenerii noştri.
Laura Chiriac: Este o problemă de securitate, de siguranţă în această zonă, în opinia dumneavoastră?
Kelemen Hunor: Este. Alfel, nu ar fi venit America să construiască scutul de rachetă în România.
Laura Chiriac: Mă refeream la Ţinutul Secuiesc.
Kelemen Hunor: Nu. Deci să nu vă blocaţi la Ţinutul Secuiesc, că nu asta este… Eu am vorbit în context mai larg: situaţia României în zonă, parteneriatul strategic cu Statele Unite, pe care noi îl susţinem şi l-am susţinut. De la începutul anilor ’90, am fost pentru aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, când foarte mulţi dintre politicienii români încă nu ştiau cam unde să meargă. Mai mult spre Moscova se uitau, între noi fie vorba. Deci, din acest punct de vedere, americanii ne cunosc şi ştiu care sunt valorile şi principiile pe care noi le-am respectat şi a fost o discuţie extrem de utilă, fiindcă noi am văzut câteva cazuri destul de îngrijorătoare în România, când dreptul la proprietate, când drepturile minorităţilor nu au fost şi nu sunt respectate, când retrocedările au fost blocate şi nu se mai fac retrocedări, când despăgubirile se fac într-un anumit mod (absolut catastrofal) şi acest lucru este absolut de neacceptat în secolul XXI, mai ales dacă vă uitaţi ce e la Strasbourg (la Curtea Drepturilor Omului), veţi vedea că România a blocat, ani la rând, funcţionarea Curţii, prin acele decizii luate în România, care au fost contestate. Şi, de foarte multe ori, cei care au contestat au şi câştigat şi vor câştiga în continuare foarte mulţi. Deci ăsta era contextul. Că nu suntem copii, nu credem că America ne va aduce drepturi colective cu avioane militare. Deci, totuşi, să rămânem în limite normale.
Laura Chiriac: Mă întorc la declaraţiile dumneavoastră pentru MTI. Spuneaţi (citez): „În România, s-a încălcat dreptul la proprietate, s-a adus atingere dreptului cultului religios de a dispune de proprietăţi şi a le folosi în scopuri de educaţie. S-au încălcat drepturile comunităţii maghiare din Ardeal”. Aţi făcut referire la cazul Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, finalizat şi cu condamnarea deputatului UDMR Marko Attila. Credeţi că, în momentul acesta, comunitatea maghiară este expusă unui pericol de discriminare din partea autorităţilor române?
Kelemen Hunor: Dacă aşa simte o parte mai mică sau mai mare din comunitatea maghiară, atunci trebuie să luaţi în considerare şi acest aspect. Deci nu am discutat cazuri speciale şi, mai ales, individuale în America, fiindcă nu asta este important. Şi am discutat şi despre greco-catolici (care nu au primit înapoi aproape nimic din averile confiscate), şi de evrei, şi de celelalte culte religioase. Deci, din acest punct de vedere, a fost o abordare echilibrate. Da: dacă există un grup mai mic care spune că, în acest moment, este, într-un fel, îngrădit în drepturi, atunci trebuie să fim atenţi. Şi sunt foarte mulţi maghiari care spun acest lucru. Ceea ce au făcut prefecţii în Covasna ani la rând este de neacceptat pentru nimeni. Nu se aplică legea la Târgu-Mureş. De patru ani, nu se aplică legea la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Sigur că oamenii de acolo şi cei care vor să înveţe limba maghiară la UMF sunt deranjaţi. Deci eu pot să vă dau foarte multe exemple. Autorităţile locale, primarul din Târgu-Mureş nu aplică legea privind inscripţiile bilingve de aproape 15 ani de zile. Deci, totuşi, să nu ne facem că nu există astfel de probleme. Poate nu se văd din Bucureşti. Poate că nu se văd de la distanţă. Dar, dacă mergeţi acolo, veţi vedea că oamenii spun că sunt probleme. Legi existente nu sunt aplicate. Aţi mai văzut o ţară unde senatul universităţii, la discreţie, aplică sau nu aplică legi (depinde cum se trezesc oamenii de acolo)? Şi, de patru ani de zile, se trezesc că nu aplică legea. Şi nu se întâmplă nimic.
Laura Chiriac: Domnule Hunor, eu mă întorc la contextul actual, pentru că e de actualitate. În discuţiile dumneavoastră cu viitori parteneri de guvernare, nu evocaţi situaţiile acestea?
Kelemen Hunor: Ba da.
Laura Chiriac: Nu căutaţi să obţineţi şi dumneavoastră ceva?
Kelemen Hunor: Noi am spus şi ei ştiu foarte bine tot ce v-am spus acum legat de UMF, legat de neaplicarea legii, legat de foarte, foarte multe aspecte, aşa cum ştie şi coaliţia actuală. Deci nu este o noutate. Dar noi nu am discutat funcţii, nu am discutat amănunte de acest gen, fiindcă, în acest gen, nu este cazul. Ei ne-au dat programul lor de guvernare. Îl mai analizăm şi noi, ne uităm şi noi ce e în acel program.
Laura Chiriac: UDMR nu prea intră la guvernare ţinând cont strict de program.
Kelemen Hunor: Când va exista şi această posibilitate, sigur că vom da şi alte răspunsuri şi vom avea şi o abordare mai pragmatică şi mai concretă. Dar, acum, despre să discut? Că nu avem 59 de voturi pentru a dărâma guvernul? Despre acest lucru nu trebuie să discutăm foarte mult. E matematică: ne uităm, constatăm… salut!
Laura Chiriac: O ultimă întrebare legată de Marko Attila (tot vorbeam despre domnia sa), dus de Poliţia Română, de fapt plasat pe lista celor mai căutaţi infractori. În presă, se spune că ar fi sub protecţia lui Viktor Orbán, că s-ar afla la Budapesta. Există această posibilitate în termeni verosimili? Ar putea Guvernul de la Budapesta să-i acorde protecţie lui Marko Attila?
Kelemen Hunor: Nu ştiu. Nu am discutat eu despre aceste aspcte. Ştiu că este în Ungaria. Alte amănunte nu ştiu.
Laura Chiriac: Vorbiţi cu dânsul? Ţineţi legătura?
Kelemen Hunor: Nu. Am ţinut legătura până când nu au cerut arestarea lui. Ultima dată, ne-am întâlnit când ne-am cerut să-şi dea demisia din Parlament. După aceea, n-am mai vorbit cu el. Deci nu pot să vă răspund la această întrebare. Atât ştiu: că este în Ungaria.
Laura Chiriac: Spuneaţi că credeţi în nevinovăţia lui. Vă mai susţineţi încă acest punct de vedere?
Kelemen Hunor: În ’99, s-a dat o lege cu o anexă în care erau trecute, dacă nu mă înşel, şapte imobile care vor fi retrocedate. Deci a fost o lege. Această anexă a fost, după aceea, îmbogăţită, pe parcursul anilor, şi pentru evrei, şi pentru evanghelişti, şi pentru toată lumea. Şi funcţionarii publici nu au făcut altceva decât au aplicat legea, adoptată de Guvern, votată în Parlament. Asta este problema mea. Deci undeva există o problemă serioasă: legea este în vigoare şi astăzi, doamnă. Nimeni nu a anulat legea. Ei nu au făcut altceva, nu au scris altceva, nu au modificat legea. Au aplicat ceea ce a votat Parlamentul. În decretul de naţionalizare, ce scrie? „Se naţionalizează imobilul respectiv de la cultul reformat”. Deci lucrurile sunt extrem de clare.
Laura Chiriac: Deci credeţi că e nevinovat.
Kelemen Hunor: Nu ştiu dacă mai am voie în România să cred aşa ceva. Sper că mai am voie. Da, cred în acest lucru.
Laura Chiriac: Despre Victor Ponta credeţi că e vinovat sau nu e vinovat?
Kelemen Hunor: Nu cunosc cazul din 2007-2008. Nu am niciun element. Nici măcar ce a scris presa nu am reuşit să citesc de când m-am întors în ţară. Era ceva cu cabinetele de avocatură. Nu-mi dau seama, nu vreau să comentez.
Laura Chiriac: Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă.
Kelemen Hunor: Mulţumesc şi eu.
