Compania austriacă OMV are la dispoziție doar trei săptămâni pentru a semna acordul de comercialitate pe gazele descoperite în perimetrul de la Marea Neagră: dacă nu o face până la 31 decembrie, își pierde licența de la data de 1 ianuarie 2023, potrivit cursdeguvernare.ro
Acordul de comercialitate e pasul indispensabil pentru trecerea la dezvoltarea perimetrului și la investiția în sine.
Deși chestiunea părea tranșată încă de astă vară, iar noua lege lege offshore fusese acceptată de OMV – și, odată cu ea, de celălalt partener, Romgaz – discuțiile și lobby-ul companiei austriece s-au reluat la sfârșitul toamnei, fără succes. S-a ajuns, astfel, la vizita directorului general executiv al OMV, Alfred Stern, chiar la Cotroceni, pentru o discuție cu Klaus Iohannis, în data de 21 noiembrie. Șeful statului român a cerut companiei austriece, în cadrul întâlnirii, să pornească de urgență investițiile în perimetrul Neptun Deep, însă partea austriacă a anunțat că nu va lua o decizie de investiție decât în vara viitoare.
Miza lobby-ului OMV vizează, însă, altceva: potrivit unor surse convergente din administrația decidentă, consultate de CursDeGuvernare, compania austriacă dorește o modificare a legislației în avantajul său, legislație care să se facă pe repede înainte și care să fie valabilă la data semnării acordului de comercialitate: adică modificări legislative în numai 3 săptămâni, pentru o conjuctură legislativă cât mai avantajoasă la data acordului. Sursele consultate de CursDeGuvernare arată că lobby-ul se întinde de la sfera parlamentară și până la ministere.
În discuție se află, în speță, distribuirea și vânzarea volumelor de gaz ce urmează să fie extrase:
potrivit calculelor OMV, după acoperirea necesarului de gaze de partea românească al României și al Republicii Moldova (care va fi alimentată pe viitor de către România prin gazoductul Iași-Ungheni pus în funcțiune sâmbăta trecută), ar rămâne circa 2 miliarde de metri cubi anual, pe care compania austriacă ar vrea să o cumpere cu prioritate. Într-o atare situație, România ar putea dispune, practic, doar de gazele care să-i asigure consumul intern, ei și Republicii Moldova. Astfel că partea austriacă tergiversează un răspuns privind investiția: căci tergiversarea pune pune o presiune tot mai mare pe România: care, prin Romgaz, a cheltuit deja un miliard de euro pentru participația EXXON, și se pregătește să mai cheltuiască încăun miliard pentru partea sa de investiție. Or, acești bani sunt în majoritate credite, care trebuie plătite dintr-o investiție despre care nu se știe când o va porni OMV.
Vizita șefului OMV la Cotroceni de luni, 21 noiembrie, s-a desfășurat între două declarații politice care au bulversat chiar Comisia Europeană: declarația de vineri, 18 noiembrie, a ministrului de interne al Austriei privind respingerea candidaturii României la Schengen – prima astfel de poziție austriacă ce ridica problema migrației dinspre România, și declarația cancelarului austriac, din 22 noiembrie, care a pecetluit poziția oficială a Austriei în ce privește chestiunea Schengen.
În conjunctura de ansamblu, Austria urmează să devină un nou hub de gaze pentru Germania, care rămasă fără conducta Nord Stream 2, încearcă să se alimenteze din Sud, ca alternativă la dependența de GNL-ul american: absolut întâmplător, cele 3 prezumtive guri de alimentare cu gaze din sud vor să adere la spațiul Schengen: România, cu gazele de la Marea Neagră, al căror surplus să și-l adjudece compania austriacă, Bulgaria cu interconetorul cu Grecia, pe gazele azere – și Croația, care deja va intra în Schengen din 1 ianuarie 2023.
