Skip to content
Politică

Guvernul a aprobat proiectele privind justiția, transportul și plafoanele bugetare pentru care își va angaja răspunderea în Parlament

Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul a aprobat, în ședința de marți seara, cele trei proiecte de lege privind justiția, transportul pentru elevi și plafoanele bugetare pentru care îşi va angaja răspunderea în Parlament, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt Ionel Dancă.

Este vorba despre proiectele privind modificările la legile Justiţiei, OUG 51/2019 referitor la transportul interjudeţean de călători, respectiv legea plafoanelor bugetare şi strategia fiscal bugetară, scrie hotnews.ro.

În cazul modificării legilor justiției se are în vedere prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor referitoare la pensionarea anticipată a magistraților, trecerea de la completuri de 2 la cele de 3 și vechimea de intrare în magistratură de la 2 la 4 ani.

Aceste prevederi trebuie prorogate, iar în cursul anului viitor să ne asumăm să le anulăm”, a spus premierul Ludovic Orban la începutul ședinței de Guvern de marți. El a precizat că, în primă lectură, guvernul va discuta despre proiectul privind abrogarea în mare parte a prevederilor din OUG 114, pe care Orban a calificat-o drept „un act normativ criminal cu efecte devastatoare”. Acesta va face obiectul unei a doua asumări de răspundere în Parlament.

Potrivit Legii plafoanelor, bugetul pe anul 2020 va fi construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,6% din PIB și deficit ESA estimat la 3,58% din PIB.

Pentru anul 2019, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 40%, luând în considerare potențialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2019.

Potrivit acestuia, construcția bugetară pentru anul 2020 se bază pe o menținere a creșterii economice în jurul mediei de 4% pe termen mediu, în condițiile în care majoritatea instituțiilor financiare interne și externe anticipează o încetinire a ritmului de creștere din statele Europei Centrale și de Est.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *