Sindicaliştii Cartel Alfa au opinat miercuri că impozitul progresiv ar creşte cu aproximativ 200 de lei veniturile lunare nete al tuturor celor care au un venit brut de până la 8.000 lei, deci cu certitudine ar lăsa mai mulţi bani în buzunar la peste 80% din cetăţeni.
„Fiecare menţiune a impozitului progresiv stârneşte un val de reacţii media prin care suntem alertaţi că acest tip de impozit este nociv pentru oamenii harnici şi virtuoşi. În realitate, din aplicarea unor trepte de impozitare echilibrate, ar avea de câştigat majoritatea cetăţenilor cu venituri mici şi medii. Este adevărat că cei care câştigă mult şi foarte mult vor trebui să returneze societăţii puţin mai mult, dar acesta este singurul mod de a reduce inechităţile din ce în ce mai indecente din societatea românească.
Să exemplificăm ce ar însemna introducerea unui sistem de impozitare progresiv în cinci trepte:
impozit 0% pentru veniturile brute de până la 3.000 lei;
impozit 10% la ce depăşeşte 3.000 lei (partea de venit în intervalul 3.000 lei şi 8.000 lei brut);
impozit 16% la ce depăşeşte 8.000 lei (partea de venit între 8.000 lei şi 15.000 lei brut);
impozit 25% la ce depăşeşte 15.000 lei (partea de venit între 15.000 lei şi 25.000 lei brut);
impozit 40% pentru partea de venit de depăşeşte 25.000 lei brut”, se spune în scrisoarea deschisă.
Organizaţia susţine că o astfel de impozitare ar creşte cu aproximativ 200 de lei veniturile lunare nete al tuturor celor care au un venit brut de până la 8.000 lei, deci cu certitudine ar lăsa mai mulţi bani în buzunar la peste 80% din cetăţenii români cu venituri impozabile. Mai mult, toţi cei care câştigă un venit mediu lunar sub 14.000 lei brut nu ar avea de pierdut. Cei care vor plăti într-adevăr mai mult ar fi cei care câştigă peste această sumă.
„Desigur, sunt multe elemente de luat în calcul la stabilirea unor cote de impozitare progresivă, iar sistemul de evidenţă pe baza declaraţiei de impozit global nu este simplu, nici pentru cetăţean, nici pentru stat. Însă, aşa cum arătăm mai sus, introducerea impozitului progresiv ar avantaja majoritatea cetăţenilor şi ar aduce mai multă echitate în sistemul fiscal şi în societatea românească. Având în vedere cele de mai sus, Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa solicită ca propunerile privind un nou sistem fiscal în România să fie dezbătute cât mai larg, cu cetăţenii şi reprezentanţii acestora. De asemenea, solicităm iniţiatorilor Pactului pentru fiscalitate introducerea unui al şaselea principiu de bază în construcţia fiscală: Repartizarea sarcinii fiscale echilibrat între capital şi cetăţean”, se mai spune în scrisoarea deschisă.
Cartel Alfa subliniază că iniţiativa unui Pact naţional pentru fiscalitate este binevenită, în condiţiile în care, în România, sistemul fiscal este neperformant, depăşit şi inechitabil, constituind mai curând o piedică în dezvoltarea ţării. Cu venituri bugetare de numai 27% din PIB, cu mult sub media europeană de 41%, statul român eşuează în misiunea sa constituţională de a asigura bunăstare cetăţenilor săi, spun sindicaliştii.
Însă, CNS Cartel Alfa precizează că sarcina fiscală trebuie repartizată echilibrat între capital şi cetăţean. Organizaţia susţine că evaziunea este doar o parte din problemă, o altă problemă fundamentală a sistemului fiscal fiind aşezarea incorectă a poverii fiscale. În România, grosul veniturilor bugetare vine direct de la cetăţeni şi micile afaceri, în timp ce bogaţii şi capitalul plătesc foarte puţin. CNS Cartel Alfa menţionează că impozitul pe profit asigură 5% din veniturile bugetare, în timp ce în ţările OECD taxele corporatiste reprezintă în medie 9,2% din veniturile bugetare. În timp ce în România taxele pe proprietate aduc doar 1,8% din venituri, media ţărilor OECD este de 5,6%.
„Dacă ţinem cont şi de faptul că veniturile bugetare în România reprezintă o felie mai mică din PIB decât media ţărilor OECD, atunci diferenţa este şi mai mare”, atrage atenţia confederaţia.
Conform sursei citate, nenumăratele regimuri de excepţie şi derogări vin să adâncească problema veniturilor bugetare şi, în plus, alimentează sentimentul general de inechitate. „Consecinţa este creşterea neîncrederii în stat şi respingerea contractului social de către cetăţeni, care simt că nu beneficiază în mod corect de pe urma nivelului ridicat de taxare la care ei înşişi sunt supuşi”, se arată în document.
În opinia CNS Cartel Alfa, iniţiativa Pactului pentru fiscalitate reprezintă o invitaţie la dezbatere, în scopul formării unui consens cât mai larg şi susţinere transpartinică pentru a aşeza sistemul fiscal pe baze solide şi echitabile.
„În numele membrilor noştri de sindicat, lucrători şi deopotrivă contribuabili, în calitate de organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa doreşte să contribuie la această dezbatere. Un sistem de taxare echitabil este una dintre revendicările noastre majore de-a lungul anilor. Suntem singura organizaţie care s-a opus în 2005 introducerii cotei unice de impozitare şi principala noastră cerinţă este repartizarea sarcinii fiscale echilibrat între cetăţean şi capital. Mai concret, scăderea fiscalităţii pe muncă şi creşterea taxării capitalului şi averilor. Politica socială a statului este realizată din banii adunaţi de la contribuabili. În prezent, lucrătorii susţin, din contribuţiile proprii, în proporţie covârşitoare, realizarea misiunii sociale a statului de asigurare a serviciilor cu acces universal (educaţie, sănătate) şi a măsurilor de protecţie socială pentru toată populaţia, fie aceştia contribuabili sau nu. În acest context, echilibrul între capital şi lucrător este profund destabilizat, prin transferarea întregii poveri către lucrător, şi este nevoie de reechilibrarea balanţei”, se spune în scrisoarea deschisă.
Fiscalitatea se distribuie între capital şi cetăţeni, iar acesta pare să fie un principiu scăpat din vedere de textul Pactului, avertizează confeceraţia. CNS Cartel Alfa susţine că nu este întru totul surprinzător, având în vedere că discursul media general şi al multor politicieni tratează cetăţeanul drept beneficiar al unor acţiuni de binefacere, nu ca subiecţi activi şi care au un cuvânt de spus în modul în care se organizează afacerile publice.
„Nu doar mediul de afaceri este partener în discuţiile despre politica fiscală, ci toţi cetăţenii, organizaţi sau nu în structuri asociative de reprezentare”, spun sindicaliştii.
Cetăţeanul este principalul contribuabil la bugetul de stat, se arată în scrisoare. Aproape jumătate din buget e formată din contribuţiile sociale şi impozitul pe salariu (34,8%, respectiv 7,5%), iar dacă adăugăm taxele pe consum (TVA, accize), plătite indirect tot de cetăţeni, atunci se constată că trei sferturi din veniturile bugetare sunt asigurate de cetăţeni şi în principal de lucrători. Efectuarea plăţii taxelor către stat (stoparea la sursă) este strict o sarcină administrativă realizată de angajator, însă banii, obligaţiile şi drepturile corelate cu acestea sunt ale lucrătorului.
Ciucă: Nu putem promova măsuri neconstituționale, impozite peste noapte, taxe și poveri pe mediul de afaceri/ Ce spune Ciolacu
Amintim că premierul Nicolae Ciucă a dat vineri o replică dură propunerilor PSD privind politica fiscală, spunând că astfel de măsuri luate acum ar putea aduce, „într-un an sau doi, probleme de două ori mai mari”. Șeful guvernului arată și că unele propuneri ar putea fi neconstituționale și declară că PNL nu va susține „măsuri neconstituționale, impozite peste noapte, taxe și poveri pe companii și mediul de afaceri”. PSD a anunțat vineri că în Coaliție s-a convenit aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei și le-a cerut partenerilor de guvernare să accepte și celelalte măsuri propuse, printre care impozitarea salariilor mari din sistemul bugetar și a pensiilor speciale.
„Vedem cu toții în această perioadă știri și tot felul de declarații despre efectele crizei economice care se desfășoară acum la nivel global. Sunt câteva precizări, ca să fie foarte clar despre ce discutăm și să înțeleagă toată lumea:
1. Nu este sănătos și responsabil să te joci cu sistemul fiscal în perioade de instabilitate. Riscăm să avem, într-un an sau doi, probleme de două ori mai mari decât avem astăzi. Avem, în istorie, precedente de măsuri strâmbe, venite în momente prielnice unora din punct de vedere electoral, pentru care, mai târziu, au plătit tot românii.
Avem aproximativ 96 de miliarde de euro alocați pentru dezvoltare și misiunea de a direcționa acești bani spre toate domeniile cheie, în mod inteligent. Altfel, ne vom trezi într-un colaps financiar de nereparat.
2. Nu ne permitem să greșim constituțional cu marile măsuri de reformă în domenii cheie, mai ales în cele cu impact bugetar. Să ne aducem aminte că legile referitoare la pensiile speciale ale judecătorilor sau ale parlamentarilor au fost declarate neconstituționale de CCR. Fie pentru că ele contraveneau unor principii constituționale ale independenței justiției, fie că erau neclare, imprecise, impredictibile sau au fost adoptate fără respectarea procedurilor parlamentare constituționale.
În domeniul fiscal, intrarea în vigoare a unor măsuri care pot cădea ulterior testul la CCR înseamnă daune plătite din bugetul statului.
Există inechități? Da! Însă avem în PNRR stipulate foarte clar următoarele: reforma pensiilor (un sistem bazat pe contributivitate), precum și reforma administrației publice și a salariilor din sistemul public (un sistem bazat pe performanță). Așa vom repara lucrurile. De ce? Ca să și producă efecte. Ca să și funcționeze pe termen lung.
3. PNL nu va susține nicio măsură care să sufoce mediul de afaceri, motorul vital economiei. Nu suntem de acord cu nicio viziune care pune azi poveri pe mediul de afaceri și pe companii. Cum ne redresăm, dacă slăbim economia reală?
Noi nu putem promova măsuri neconstituționale, impozite peste noapte, taxe și poveri pe companii și mediul de afaceri. Greșelile, în această perioadă, ne vor costa enorm. Iar noi, Partidul Național Liberal, ne asumăm măsurile luate și înțelegem că trebuie să ne uităm la cum va arăta România în viitorul apropiat, cu reformele din PNRR începute, cu banii din PNRR activați în programe de sprijin și dezvoltare a țării. Nu ne uităm azi la sondaje, ci pe termen lung la societatea românească. Asta credem noi că înseamnă responsabilitate la guvernare”, a scris premierul Nicolae Ciucă vineri într-un mesaj pe Facebook.
PSD a ransmis vineri, într-un comunicat de presă, că în Coaliție s-a convenit aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei. PSD le-a cerut partenerilor de guvernare să accepte și celelalte măsuri propuse de social democrați, printre care impozitarea salariilor mari din sistemul bugetar și a pensiilor speciale.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că „este profund inechitabil ca persoanele cu venituri foarte mari să se bucure de același regim fiscal”.
„În aceste momente foarte dificile din punct de vedere economic, este profund inechitabil ca persoanele cu venituri foarte mari să se bucure de același regim fiscal aplicat celor cu venituri foarte mici. De aceea, am insistat și voi insista în continuare în Coaliție, ca acest principiu al solidarității între contribuabili să ocupe un loc central în reforma sistemului fiscal din România”, a declarat Marcel Ciolacu.
