Contactat de PS News, sociologul Darie Cristea susține că cea mai mare greșeală de pe scena politică românească este faptul că pe listele pentru alegerile din acest an nu au fost candidați care să „însemne ceva pentru public”, ci doar o alegere între „blazoanele de partid”.
”Nu au fost foarte multe surprize în acest an, era de așteptat să se întâmple ce s-a întâmplat, și aici ne referim la rezultatul alegerilor. Nu e nicio surpriză aici. Cel mai neplăcut este că avem, așa, senzația că în afara unei gândiri a spectrului politic există în continuare acest tip de participare foarte scăzută a publicului și aici mă refer la participare politică și nu la participarea la vot pur și simplu.
În condițiile în care publicul are senzația că nu controlează foarte bine modul în care clasa politică îl reprezintă ne putem aștepta în continuare la o scădere a participării la vot. Oamenii nu mai sunt stimulați să caute soluții în politică, nu mai cred că Parlamentul rezolvă probleme prin ceea ce ar trebui să facă, nu mai cred că Guvernul le rezolvă problemele prin ceea ce ar trebui să facă.
În al doilea rând, suntem o societate captivă în fața a două mari crize: a coronavirusului și o criză economică pe care deocamdată nu o vedem și nu o înțelegem. Cel mai probabil, după ce sperăm să rezolvăm cu criza coronavirusului, ne așteaptă un tip de criză economică. Nu e un tip de criză economică din care lumea își va reveni greu, ci una mai ușoară decât cea de acum 10 ani pentru simplul fapt că nu este o criză speculativă, ci una care provine dintr-un fenomen de tip război, în care o societate nu a mai putut funcționa în mod obiectiv așa cum ar trebui să funcționeze. Cred că, odată ce economiile se vor redeschide, ne vom recupera destul de repede din această criză.
Aproape toate statele lumii au fost date înapoi din cauza împrumuturilor și investițiilor pe care au fost nevoite să le facă pentru a combate coronavirusul, iar această chestiune a atins prăpastia dintre public și clasa politică. Publicul de la noi a fost relativ resemnat în fața acestor crize. Și-a dat seama că nu putea exista o soluție minune.
Presiunea va fi mare abia din acest moment. Odată ce această criză a coronavirusului se apropie de sfârșit o să apară așteptări și așteptările publicului vor fi îndreptate spre o societate care să funcționeze ca înainte, ca în 2019, 2018 și aici va fi o presiune foarte mare pe guvernare.
O mare problemă survenită în urma acestui an este că avem un guvern de coaliție pe rezultatul faptului că nimeni nu a câștigat alegerile. Această coaliție ne arată că avem de-a face cu guverne instabile care vor începe să aibă o problemă la cea mai mică scânteie între partidele componente și e de așteptat să ne confruntăm și cu așa ceva. Probabil că de anul viitor vom începe să avem probleme din acest punct de vedere, când se va vedea că ne confruntăm cu o configurație parlamentară extrem de instabilă”, spune Darie Cristea.
Sociologul este de părere că nici politicienii nu puteau face mult mai mult decât au făcut pentru a scoate țara din criză, deși în România există ”mitologia asta, în sensul în care politicianul trebuie să fie un om bun care ar trebui să rezolve problemele țării”.
”Lucrurile nu funcționează chiar așa. Politicienii sunt și ei ca poporul din care se extrag. Faptul că tratăm politica ca pe o formă de antreprenoriat sau mai degrabă ca pe o formă de carieră decât ca pe o formă de reprezentare, e o chestiune greșită. Cred că ne trebuie un pic de reformă politică centrată pe partide, nu pe apariția de oameni noi în politică. Au fost 4-5 generații care s-au schimbat în Parlamentul României în ultimii ani, deci nu putem lăsa această idee de a avea o altfel de politică să depindă de faptul că vin sau nu vin oameni noi în politică sau că mai modificăm tipul de vot cum am făcut-o de 3 ori în ultimii 30 de ani.
Cred că trebuie să ne gândim la modul de funcționare al partidelor și să nu mai tratăm politica mereu ca pe o formă de carieră. Chestiunea asta trebuie să pornească de la partide și trebuie să dăm mai multă putere cetățenilor în a alege oamenii pe care îi votează pentru că noi ne mulțumim să punem în fața cetățenilor 2-3-4 liste de partid, după chemăm lumea să voteze, se alegea și gata. Uităm următoarea chestiune: când pui oamenii să voteze niște liste din care partidul e făcut fără să asculte de glasul publicului, nu e o alegere reală.
O alegere reală e atunci când oamenii pe care îi pui pe liste chiar înseamnă ceva pentru public. Simplul fapt că punem oamenii să aleagă între niște blazoane de partid, păi să nu ne mire că în final o bună parte a publicului e nehotărâtă și că nu mai vrea să vină al vot. Trebuie să gândim și chestiunea asta, că partidul nu poate fi tratat ca și când ar fi la discreția conducerii de partid. Partidul reprezintă un curent, o totalitate a oamenilor acre sunt de acord cu niște idei și care se simt reprezentați de anumite persoane și atunci cumva listelele astea de candidați propuși ar trebui să fie promovate ținând cont mai mult de gustul publicului”, a conchis sociologul.
