Duminică începe la Glasgow conferința ONU privind schimbările climatice, COP26. Timp de două săptămâni, între 31 octombrie și 12 noiembrie, peste 120 de lideri de stat și delegații din aproximativ 200 de țări, experți climatici și activiști de mediu vor participa la discuțiile legate de viitorul planetei și cum pot fi combătute problemele de mediu pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la sub 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.
Summitul global COP26 este considerat cel mai important eveniment dedicat climei organizat după Acordul Climatic de la Paris din 2015, însă nu este încă foarte clar în acest moment dacă va exista și un acord ferm post-COP pentru ca schimbările climatice să fie controlate. Doi dintre experții de mediu care au participat în trecut la mai multe evenimente COP și înțeleg procesul de tranziție energetică către o economie verde au vorbit pentru Digi24 despre summitul global COP26.
COP (Conferința părților) reprezintă o Conferință a ONU dedicată subiectului schimbărilor climatice, care a căpătat la nivel global din ce în ce mai multă atenție. Evenimentul din acest an, COP 26, ar fi trebuit să se desfășoare în perioada 9-19 noiembrie 2020, însă din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19 a fost amânat cu un an.
Acest summit climatic reprezintă un moment istoric pentru Scoția, țara gazdă, având în vedere că politicile publice ecologice au început să fie tot mai vizibile în discuția tranziției energetice, devenind o prioritate națională pentru guvernul scoțian din Holyrood, Edinburgh. De altfel, Scoția reprezintă unul din puținele cazuri în Europa unde un partid verde (Scottish Greens) face parte dintr-un coaliție politică aflată la guvernare.
Mizele COP26
Acest COP este deosebit de important deoarece e un test al pregătirii țărilor de a prezenta angajamente noi și mai ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice.
În perioada premergătoare COP26, multe țări au prezentat noi angajamente, detaliind contribuțiile lor la efortul global de a atinge obiectivele climatice; zeci de țări, precum și întreaga Uniune Europeană, s-au angajat să îndeplinească obiectivul unui bilanț zero al emisiilor nete.
Atingerea unui nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero până în 2050 și păstrarea posibilității limitării încălzirii globale la 1,5 grade Celsius
Țărilor li se cere să prezinte obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030, care să se alinieze la atingerea unui nivel net al emisiilor de CO2 egal cu zero până la jumătatea secolului.
Pentru a îndeplini aceste obiective ambițioase, țările vor trebui, de exemplu, să:
accelereze eliminarea treptată a cărbunelui;
reducă defrișările; încurajeze investițiile în energie regenerabilă;
accelereze trecerea la vehicule electrice
Măsuri de adaptare pentru a proteja comunitățile vulnerabile și habitatele naturale
Clima se schimbă deja. La COP26 trebuie să se lucreze împreună pentru a permite și încuraja țările să: protejeze și să-și reface ecosistemele; construiască sisteme de apărare, sisteme de avertizare, agricultură rezilientă și infrastructură rezistentă pentru a evita pierderea locuințelor, mijloacelor de trai și chiar a vieții.
Mobilizări financiare
Pentru a se îndeplini obiective de atenuare și adaptare la schimbările climatice, țările dezvoltate trebuie să își îndeplinească promisiunea de a mobiliza cel puțin 100 de miliarde de dolari în finanțare climatică pe an.
Colaborări eficiente
Nu se poate face față schimbărilor climatice decât luptând împreună. Astfel, la COP26 trebuie: finalizat Acordul de la Paris (regulile detaliate care fac deplin operațional Acordul de la Paris); accelerate acțiunile de combatere a crizei climatice prin colaborarea dintre guverne, întreprinderi și societatea civilă.
România va fi reprezentată la Glasgow de președintele Klaus Iohannis și de mai mulți miniștri din Guvern.
În cadrul Summitului Liderilor Mondiali, Președintele Iohannis va susține Declarația Națională din partea României. Declarațiile naționale dau tonul pentru negocierile mai tehnice care urmează la COP26 pe parcursul celor două săptămâni.
Potrivit informațiilor obținute de Digi24.ro, declarația Națională a României din acest an evidențiază rolul oamenilor și al naturii în combaterea schimbărilor climatice. Este centrată pe mobilizarea forței naturii și a potențialului fiecăruia dintre noi de a lupta împotriva schimbărilor climatice. Declarația reflectă și abordarea integrată pe care România o propune în procesul de combatere a schimbărilor climatice.
Un complex de măsuri poate oferi soluția la schimbările climatice: soluții bazate pe natură în procesul de captare a carbonului, tehnologii verzi care să reducă emisiile din sectorul energetic și industrial, schimbarea comportamentului prin conștientizarea și educarea cu privire la problematica schimbărilor climatice.
Klaus Iohannis va participa la evenimente în format multilateral mai restrâns pe tema soluțiilor bazate pe natură, va avea întâlniri bilaterale pentru a discuta în ce măsură soluțiile digitale pot sprijini agenda climatică, pentru a discuta educația pentru climă și mediu sau rolul tehnologiilor noi în reducerea de emisii în sectorul energetic și al transportului.
Care sunt obiectivele României
Menținerea vie a țintei de 1,5 grade Celsius – România va susține la COP26 poziția comună a UE
UE încurajează contribuții ambițioase, promovează cea mai înaltă ambiție posibilă și transmite un mesaj politic puternic, clar și orientat spre acțiune pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris, concentrându-se pe accelerarea reducerii emisiilor în acest deceniu.
Președintele Iohannis va reitera determinarea României de a respecta angajamentele prevăzute prin Acordul de la Paris.
Angajamentul față de ținta europeană de reducere a emisiilor cu 55% pentru 2030
UE și statele sale membre și-au asumat printre cele mai ambițioase contribuții naționale în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris.
UE și-a asumat obiectivul de realizare a neutralității climatice în Uniune până în 2050. În plus, UE s-a angajat și la reducerea emisiilor interne nete de gaze cu efect de seră cu 55% față de 1990 până în anul 2030.
România, în calitate de membră a Uniunii Europene, se angajează să contribuie la efortul UE. România va evidenția creșterea angajamentelor interne ale UE prin pachetul legislativ Fit for 55, anunțat în 14 iulie 2021 și aflat în plin proces de dezbatere și negociere.
România va sublinia importanța respectării în continuare a principiilor care au ghidat până în prezent politicile UE în domeniul schimbărilor climatice, respectiv echitate, solidaritate, flexibilitate și integritate de mediu.
Regulile de operaționalizare a Acordului de la Paris
UE și România susțin că la COP26 vor trebui să se depună toate eforturile pentru finalizarea regulilor de operaționalizare a Acordului de la Paris (ex. cadrul de transparență; mecanismele internaționale de piață și alinierea duratelor de angajament). E necesară continuarea dezvoltării și consolidării cadrului instituțional pentru regimul internațional al climei.
România sprijină obținerea de progrese în implementarea prevederilor Acordului de la Paris. Participarea și contribuția fiecărei țări sunt esențiale pentru consolidarea răspunsului global la amenințarea schimbărilor climatice și atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris. De asemenea, România sprijină pregătirea implementării angajamentelor asumate de țări.
Măsurile de adaptare
UE și România vor accentua importanța adaptării ca element central al unei politici ambițioase în domeniul climei. Nu trebuie neglijată legătura dintre acțiunile de atenuare și adaptare: cu cât emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse mai mult, cu atât vor fi necesare mai puține acțiuni de adaptare.
În același timp, recunoaștem necesitatea de a intensifica eforturile de adaptare într-un mod urgent, pentru a limita impactul schimbărilor climatice deja vizibil.
Schimbări care generează inundații, alunecări de teren, secetă, creează un teren propice pentru incendiile de vegetație. De altfel, România contribuie la limitarea acestor efecte în cadrul unor inițiative și misiuni internaționale, precum cea desfășurată în această vară în Grecia pentru a limita incendiile de vegetație.
Pământul este mai cald astăzi cu cel puțin un grad Celsius față de era preindustrială, iar proiecțiile pe viitor arată că planeta se va încălzi până în 2100 într-un ritm accelerat, cu valori cuprinse între 1,5 grade Celsius și 4 sau chiar 5 grade Celsius.
Această incertitudine este dată în principal de politicile pe care le vor lua guvernele lumii pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră. Prin urmare, încălzirea globală va fi mult mai puternică pe continente, iar România nu va fi ocolită. Deja temperatura din țara noastră este cu 2,4 grade Celsius mai mare decât acum 60 de ani.
Potrivit Roxanei Bojariu, președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, până în anul 2100 în România:
Temperatura va crește în mediu pe întreg teritoriul țării, aceste creșteri nu vor fi însă uniforme.
Va avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente.
Se va reduce drastic a grosimea stratului de zăpadă.
Va avea o creștere a numărului de fenomene extreme.
Va avea în continuare 4 anotimpuri, caracteristicile acestora se pot schimba însă.
De asemenea, în mediul urban schimbările climatice vor exacerba efectele fenomenului numit insula de căldură urbană, ce deja afectează mari orașe precum Bucureștiul.
Dezbaterile din cadrul COP26 vor avea loc în jurul promisiunilor făcute în 2015, când aproape 200 de lideri mondiali au semnat Acordul Climatic de la Paris și și-au asumat să:
încetinească impactul schimbărilor climatice
dezvolte planuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
adopte măsuri care să limiteze creșterea temperaturii medii globale la 2 grade Celsius sau, ideal, sub 1,5 grade Celsius
implementeze măsuri de adaptare la impactul schimbărilor climatice
dezvolte planuri de adaptare la pierderi cauzate de dezastre climatice
asigure că statele dezvoltate vor oferi sprijin financiar și tehnologic statelor sărace și vulnerabile în lupta împotriva schimbărilor climatice
Jucătorii globali înainte de summitul de la Glasgow
SUA – au promis să-și dubleze contribuția în țările cu venituri mici și medii
China – a anunțat încetarea finanțării cărbunelui de peste mări
Turcia – a ratificat Acordul de la Paris privind clima
Rusia – plan de emisii zero până în 2060, însă până atunci se va juca cu robinetul de gaz.
Ce lideri vor participa la COP26
Președintele SUA Joe Biden, premierul britanic Boris Johnson, premierul scoțian Nicola Sturgeon, Prințul Charles, premierul israelian Naftali Bennett, premierul australian Scott Morrison, președintele turc Tayyip Erdogan, președintele francez Emmanuel Macron, premierul canadian Justin Trudeau, premierul italian Mario Draghi, președintele columbian Ivan Duque, premierul suedez Stefan Lofven, președintele Elveției Guy Parmelin, președintele sud-coreean Moon Jae-in, alături de mulți alții șefi de stat sau de guvern se află pe lista participanților, conform publicației The Scotsman.
Alături de aceștia vor lua parte la discuții și cardinalul Pietro Parolin, reprezentant al Vaticanului, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și tânăra activistă de mediu Greta Thunberg sau naturalistul britanic Sir David Attenborough.
Marii absenți la întrunirea considerată cel mai mare eveniment climatic de la Acordul de la Paris din 2015 sunt Xi Jinping, președintele Chinei (cel mai mare emițător de dioxid de carbon din lume), și președintele rus Vladimir Putin. În schimb, atât Moscova cât și Beijingul vor fi reprezentate la COP26 la nivel de miniștri, China chiar trimițându-l în Scoția pe cel mai bun specialist în domeniul climatic pe care îl are, Xie Zhenhua, și care a fost reactivat recent de Partidul Comunist Chinez după o pauză de trei ani.
Ce este COP și ce puteri are pentru a schimba abordarea țărilor în ceea ce privește schimbările climatice
În urmă cu 30 de ani, între 28 martie și 7 aprilie 1995, a avut loc la Berlin, în Germania, prima conferință COP. La invitația ONU, liderii mondiali de la acea vreme s-au întâlnit pentru a lua împreună o decizie privind schimbările climatice, semnând o convenție prin care să se angajeze că vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
De atunci, toate țările – numite „părți”, de unde și prescurtarea COP de la „conferința părților” – care au semnat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) s-au întâlnit în fiecare an ca să discute despre eventuale progrese și despre provocările pe care le-au întâmpinat, exceptând anul pandemic 2020.
La întâlnirile COP, reprezentanții națiunilor care au convenit asupra cadrului se reunesc pentru a negocia modalități de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de a reduce efectele mortale ale schimbărilor climatice.
Deși scopul Conferinței ONU constă în conștientizarea la nivel global a problemelor de mediu și în promovarea cooperării între națiuni, puterile sale sunt limitate în mai multe privințe, inclusiv cele financiare, tocmai din cauza complexității subiectului schimbărilor climatice.
Un expert climatic care a participat la câteva COP-uri în trecut a povestit pentru Digi24.ro ce se întâmplă, de fapt, în cadrul conferinței ONU pentru schimbări climatice.
„În fiecare an, înainte de de sărbătorile de iarnă, avem un eveniment global important despre care ne place să vorbim în anticiparea gândurilor bune de Crăciun sau de Anul Nou.
Acest eveniment e marea conferință climatică, COP-ul, și se ocupă cu menținerea apocalipsei pe agenda publică. Mulți vor să facă din el un eveniment zvelt, progresist, care să ne schimbe modul de viață într-un an și să ne facă ecologiști de serviciu.
De fapt, în esența lui, COP-ul e o conferință la care participă cei mai anoști lideri de guvern, miniștri și diplomați din lume. În mare parte, este un ghiveci de politicieni care încearcă să împace capitalismul-dezastru cu însăși atmosfera Terrei care an de an se îmbogățește cu și mai multe gaze cu efect de seră.
Toată tevatura asta anuală face parte din procesul pe care eu îl numesc ONU-sian, adică e foarte greoi, care cere mult timp și resurse, și, de cele mai multe ori, rezultatul se cheamă statu-quo sau, mai aproape de noi, schimbarea e cam aceea din discursul lui Farfuridi”, spune Raul Cazan, cofondator și președinte al organizației 2Celsius, o organizație europeană de mediu.
Miza reuniunii din acest an este considerată foarte mare și la fel de importantă precum cea de la Paris. COP26 reprezintă tocmai ocazia ca liderii lumii să acționeze împreună și rapid pentru a limita creșterea temperaturii și schimbările climatice.
Uniunea Europeană, cel mai mare contribuitor la finanțarea internațională a combaterii schimbărilor climatice, a adoptat în vară Legea europeană a climei, care conferă caracter obligatoriu obiectivelor climatice ale UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și de a reduce emisiile cu cel puțin 55 % până în 2030.
Deși președintele chinez și cel rus nu participă la COP26, premierul Indiei, Narendra Modi, care conduce țara aflată pe locul trei în topul statelor campioane la emisii de gaze cu efect de seră, s-a angajat să participe la summitul COP26. La fel ca alți lideri de țări aflate în topul poluatorilor, și el va fi supus presiunii de a se angaja să reducă mai rapid emisiile și să stabilească o dată limită pentru a atinge neutralitatea carbonului, o țintă pe care Xi Jinping a stabilit-o deja pentru 2060, spre surprinderea tuturor.
În raportul grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale (IPCC), catalogat drept „Cod roșu pentru umanitate”, oamenii de știință au avertizat la unison că omenirea trebuie să reducă emisiile de aproximativ la jumătate până în 2030 și că acest efort trebuie făcut în comun.
Numai că sunt unele țări, precum Australia, care au precizat că vor susține planuri mult mai puțin ambițioase decât, de pildă, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Marea Britanie, SUA, Uniunea Europeană și chiar China. Dintre țările dezvoltate, toate, cu excepția Noii Zeelande, au obiective semnificativ mai ambițioase decât Australia de reducere a emisiilor până în 2030.
Organizația Greenpeace susține că summitul COP26 este primul summit global în care statele vor trebui să prezinte ținte ambițioase de reducere a emisiilor și planuri care să dovedească parcursul prin care le vor atinge.
„COP26 E relevant pentru că acesta e ultimul deceniu în care omenirea mai poate să evite cele mai devastatoare efecte ale încălzirii globale: dezastre naturale de neimaginat, creșterea nivelului mării și pierderea covârșitoare a biodiversității.
Este, totodată, o oportunitate unică de a crea o economie mai puternică și echitabilă la nivel global. Cu cât guvernele amână mai mult să acționeze concret și benefic, cu atât va fi mai dificil ca procesul de combatere a schimbărilor climatice să devină un succes”, se arată într-un comunicat al Greenpeace.
Pentru a menține temperaturile globale sub acea limită de 1,5 grade Celsius, fiecare stat trebuie să renunțe la proiectele bazate pe combustibili fosili și la arderea cărbunelui. Țările dezvoltate trebuie să ofere suport financiar celor vulnerabile pentru a face același lucru și pentru a le ajuta în fața impactului schimbărilor climatice.
Greenpeace susține că este crucial să existe un acord în privința tuturor problemelor de mediu, dar pentru ca COP26 să devină un real succes, decidenții politici trebuie să își concretizeze promisiunile cu planuri, politici și investiții reale.
