Contactat de PS News, Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca din Capitală, avertizează că înființarea de noi paturi de Terapie Intensivă nu mai este posibilă în acest moment, în primul rând pentru că i-ar afecta foarte grav pe pacienții care suferă de alte boli și care necesită internare la ATI, iar în al doilea rând pentru că personalul medical specializat care ar deservi aceste paturi este insuficient.
„Suplimentarea numărului de paturi ATI nu se face prin înființarea de noi paturi, pentru că înființarea de noi paturi nu mai este posibilă. Trebuie să reamintim faptul că spitalele sunt construite în urmă cu 40-50 de ani, este clar că sunt supraaglomerate, iar spațiile disponibile sunt extrem de modeste. Pe de altă parte, un alt factor limitator al creșterii capacității este reprezentat de personalul medical. În acest moment, paturile de Terapie Intensivă care apar ca fiind paturi noi Covid-19 sunt o redistribuție a paturilor deja existe care capătă o altă destinație odată cu evoluția pandemiei. Aceste paturi vor pleca cu tot cu personalul existent. La momentul acesta, toate paturile de Terapie Intensivă pe care le avem în România și care sunt pe lista Ministerului Sănătății și sunt operaționalizate au și personal medical.
Problema importantă de discutat este legată de faptul că, cu cât vei transforma mai multe paturi de Terapie Intensivă în paturi Covid-19, cu atât vei avea un răspuns dezechilibrat în sistemul sanitar pentru că un număr de pacienți cu alte boli nu vor mai avea locuri la Terapie Intensivă. Aici trebuie să fim atenți, pentru că din dorința de a crea cât mai multe paturi de Terapie Intensivă care să poată să absoarbă pacienții Covid-19 riscăm la un moment dat să ne trezim că alți pacienți cu accidente rutiere sau alte accidente chirurgicale sau medicale vor rămâne în camerele de gardă”, spune medicul.
Radu Țincu este de părere că este nevoie de o analiză care să identifice care este procentul maximal de paturi ce poate fi alocat pentru pacienții bolnavi de Covid-19, pentru că sunt foarte mulți pacienți care suferă de alte boli și care au nevoie de acces la actul medical. De asemenea, precizează medicul, degeaba sunt suplimentate paturile ATI, din moment ce personalul medical specializat este insuficient.
”Dacă evoluția pandemiei va fi una nefavorabilă, nu cred că se gândește cineva la opțiunea ca tot sistemul sanitar să trateze doar pacienții Covid-19, iar ceilalți pacienți să nu mai aibă acces la servicii medicale.
Este foarte greu în acest moment. Toate aceste paturi de Terapie Intensivă cu personalul aferent, cu excepția perioadei de câteva luni de vară când situația s-a îmbunătățit, aceeași oameni se ocupă de pacienții infectați cu Sars-Cov-2. Gândiți-vă că mulți dintre ei au reușit să își ia câteva zile de concediu în perioada de verii, tot anul trecut concediile fiind suspendate. Anul acesta s-au suspendat majoritatea concediilor programate pentru a face față acestui val. Nivelul de epuizare la locul de muncă este unul real. Pe lângă faptul că acești medici lucrează de un an și jumătate la foc continuu, discutăm despre o boală foarte gravă care necesită paturi de Terapie Intensivă foarte avansate. Se lucrează în condiții speciale.
Una dintre problemele majore ale sistemului de Terapie Intensivă din acest moment în România o reprezintă deficitul de personal. Întotdeauna trebuie să ne uităm că există normative care spun câți medici trebuie să lucreze în secțiile de Terapie Intensivă și dacă vom lua și vom analiza faptul că în foarte multe secții din țară există deficit atât de medici, cât și de asistenți medicali sau infirmiere, ne vom da seama că acel deficit se reflectă în calitatea actului medical. Este evident că un număr mai mic de persoane nu va putea să ofere aceleași servicii de calitate, așa cum s-ar fi întâmplat dacă schema organizatorică ar fi fost completă.
S-a tot discutat în pandemie de diferențele de mortalitate din diferențele țări, dar pentru a putea analiza diferențele de mortalitate trebuie să analizăm în primul rând infrastructura sanitară și resursa umană. Dacă aceste două lucruri nu sunt comparabile, este evident că și mortalitatea este diferită. Cu un sistem de sănătate învechit, cu o infrastructură veche și cu deficit de personal este clar că vom înregistra o scădere a calității actului medical”, spune Radu Țincu.
