Skip to content
Economie

Instituțiile publice, dar și companiile de stat, obligate să cumpere alimente de la producători locali

Facebook

Toate instituțiile publice – școli, spitale, armată etc. – și companiile de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern, precum cantine, restaurante, magazine alimentare, depozite alimentare, vor fi obligate să cumpere produse agro-alimentare de la producători locali, organizați în lanțul scurt de aprovizionare, și abia în ultimă instanță din alte state UE, conform unui proiect legislativ inițiat de actuala putere și adoptat de Senat. Proiectul prevedea și cote minime, care urmau să crească până la 75% din achiziții, dar în urma avertismentelor Consiliului Concurenței, aleșii puterii au renunțat la aceste prevederi, scrie profit.ro.

Reprezentanții actualei puteri, prin senatorul PNL George Scarlat, au arătat, la dezbaterea proiectului, că, după promulgare, legea va fi amendată astfel încât achiziția din lanțul scurt de aprovizionare să fie obligatorie și pentru mediul privat.

„Vom veni clar cu amendament la această lege pentru a introduce acest mecanism de aprovizionare pe lanțul scurt inclusiv comercianților, fie ei mici sau mari, din România”, a spus senatorul PNL, George Scarlat, președinte al Comisiei pentru agricultură din Senat.

În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali.

Ulterior, însă, în 2020, PSD a inițiat un proiect de lege care prevedea ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești. La scurt timp și PNL a propus un proiect similar, care prevedea ca alimentele să fie tradiționale și să aibă tricolorul, stema țării sau alte însemne oficiale de stat.

Proiectul definește lanțul scurt de aprovizionare drept ”circuit de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori”. Acest lanț va funcționa pe principiul ”de la fermă la consumator”, în acord cu Pactul ecologic european și Strategia ”De la fermă la consumator” a Comisiei Europene.

„Beneficiarul din lanțul scurt de aprovizionare este persoana juridică de drept public și privat cu capital majoritar de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern de tipul cantine, restaurante, magazine alimentare, depozite alimentare”, prevede proiectul, în care se specifcă că programele naționale „Laptele și cornul” și „Masa caldă” fac parte din aceste tipuri de activități.

Inițiativa stabilește că persoanele juridice de drept public și privat cu capital majoritar de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern „sunt obligate să participe de drept la lanțul scurt de aprovizionare”.

Lanțurile scurte de aprovizionare

Noua propunere legislativă instituite scale ale „lanțului scurt de aprovizionare” organizate pe 7 niveluri, pornind de la raza administrativ-teritorială a unei comune, apoi cea a unui oraș sau a unui municipiu, a unei județ și a unei regiuni, ajungând la ultimele 2 lanțuri de aprovizionare care cuprind „întreg teritoriul național al României”, respectiv „întreg teritoriul Uniunii Europene”.

Inițiatorii explică și cum ar trebui să decurgă achizițiile în funcție de aceste lanțuri de aprovizionare:

„Beneficiarii sunt obligați să respecte și să aplice lanțul scurt de aprovizionare în ordine crescătoare, în mod gradual, începând de la Lanțul 1 până la Lanțul 7.

Exemplu: Astfel, X, entitate publică, se aprovizionează de la fermierul Y din comuna Z conform Lanțului 1.

Dacă nu găsește alimentele la cantitatea sau calitatea dorită, X poate să meargă să se aprovizioneze de la A din orașul B, învecinat cu comuna Z, B și Z făcând parte din Lanțul 2.

Dacă A nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 2, X se aprovizionează din orașul D care face parte, alături de B și Z, din județul I, toate fiind incluse în Lanțul 3.

Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 3, se aprovizionează din oricare dintre județele M, N sau O care, împreună cu județul I, fac parte din aceeași regiune, formând regiunea F conform NUTS 2 (organizarea dministrativp a UE – n.r.) și Lanțul 4.

Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 4, se aprovizionează din oricare dintre județele S1, T1 sau R1, care fac parte din regiunea STR conform NUTS 1, formând Lanțul 5.

Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 5, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul național, formând Lanțul 6.

Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 6, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul Uniunii Europene, formând Lanțul 7”.

Proiectul prevede explicit că instituțiile de stat pot accesa lanțul scurt de aprovizionare superior doar dacă: a) produsul alimentar nu există în lanțul scurt de aprovizionare curent; b) produsul alimentar din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent nu îndeplinește standardele de calitate pentru activitatea economică desfășurată; c) relațiile comerciale sunt afectate în cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent; d) prețul de achiziție al produsului alimentar din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent este mai mare decât cel din cadtul lanțului scurt de aprovizionare imediat superior; e) în cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent există o vânzare în pierdere mai mare de 30 de zile; g) prețul de vânzare către consumator din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent este mai mare decât cel din cadrul lanțului scurt de aprovłzłonare superior.

Nerespectarea acestor condiții se va sancționa cu amendă contravențională reprezentând 5% din valoarea contractului.

Articolul integral AICI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *