Într-un interviu acordat pentru PS News, nutriționista Marie Vrânceanu a vorbit despre importanța și beneficiile pe care le aduce postul Paștelui, dar și despre cât de greșit îl țin românii. De asemenea, nutriționista a dezvăluit și că intermitent fasting nu este recomandat persoanelor cu diabet.
PS News: Cât de benefic este postul Paștelui?
Marie Vrânceanu: Este cel mai lung și cel mai greu pentru că, în general, postul nostru ortodox este un post de natură vegană, deci practic, în postul Crăciunului mai avem unele mici dezlegări la pește. În postul Paștelui sunt doar două dezlegări la pește, deci este un post destul de complicat. Dacă este ținut în mod corect, așa cum, de fapt, ar fi trebuit să fie ținut, pentru că postul în sine nu reprezintă numai abținerea asta de a nu mânca produse de origine animală: carne, lapte, ouă și așa mai departe. Este un post care, mai mult, trebuie înțeles în canalele lui religioase, deci abținerea aceasta care ne încununează cumva, ne crește vibrația, spiritual vorbind. Problema este că în timpul Paștelui foarte mulți oameni înțeleg acest a posti, nu mâncăm carne, nu mâncăm lactate, dar în schimb consumăm o serie de substituienți, pentru că acum am văzut că există brânză vegetală, deci brânză care nu este brânză cu alte cuvinte.
M-am uitat și eu pe eticheta acesteia, este extrem de bogată în grăsimi saturate, majoritatea acestor brânzeturi sunt făcute cu ulei de cocos, deși uleiul de cocos a fost săltat, înălțat în slăvi cu ceva timp în urmă, nu trebuie să uităm că este o grăsime saturată. Grăsimile saturate de regulă cresc valoarea colesterolului total și a colesterolului rău, a colesterolului LDL. Apoi se consumă foarte multe produse pe bază de soia, burger vegetal pe bază de soia, crenvurști vegetali, salam de nu știu care fel de proteină vegetală. Vă dați seama că toate aceste alimente sunt foarte pline cu aditivi, E-uri de tot felul, pentru că eu ca să iau o proteină de origine vegetală și să o asamblezi în așa manieră încât să ia forma unui crenvurști, a unui salam, e muncă grea acolo și foarte mulți aditivi care contribuie la realizarea acestor produse, deci acestea sunt primele erori pe care le comit oamenii care țin post și consumă astfel de produse.
Apoi se mânâncă foarte, foarte mulți carbohidrați pentru că oamenii înțeleg: mâncăm cartofi prăjiți, mâncăm pâine și așa mai departe. Deci aceasta nu este o manieră corectă de a ține postul religios și, bineînțeles, de cele mai multe ori ajungem să ieșim din post cu câteva kg în plus, ceea ce este total absurd pentru că ar fi trebuit să ieșim cu câteva kg în minus din post dacă l-am ține corect. Și dacă ar fi un post ținut corect, ar reprezenta o formă de detoxifiere a organismului pentru că, să știți, strămoșii noștri, așa cum erau ei, cu mai puțină carte, cu mai puține studii științifice aveau un sens, un instinct de a mânca și era foarte corect. Adică ei mâncau cumva după sezoane, după anotimpuri, evident după Crăciun, când se tăia porcul, toate preparatele acelea pe bază de carne și așa mai departe, cârnații, slănina, postul care urma pentru Paște era ca o detoxifiere. Eu îmi aduc aminte, am crescut cu bunica maternă și postul nu era nicidecum așa cum îl ține lumea în ziua de astăzi, era într-adevăr foarte strict, dar toate preparatele se făceau în casă, nu se comandau la aceste firme faimoase care îți aduc mâncarea acasă și nici măcar nu știi ce mânânci. Într-adevăr un astfel de post poate să aibă efecte benefice. Sunt posturi care e bine să fie practicate, mai ales din punct de vedere spiritual, pentru că postul e o chestie spirituală, personală, nu înseamnă și nu trebuie înțeles ca abținerea de la ouă, brânză, lapte, carne, pește și toate produsele animale.
PS News: Există asemănări între intermitent fasting și post?
Marie Vrânceanu: Nu. Pentru că, în general, fastingul intermitent presupune să mâncăm de toate, cam așa sună regula, într-o anume fereastră de timp și după aceea nu mai mâncăm timp de 16 ore. Evident că și aici există unele greșeli pentru că și aici se spune că poți să mânânci ultima masă la 9 seara, să te îmbuibi cu mâncare și după aceea 16 ore nu mai mânânci nimic.
Studiile care au fost făcute pe modalitățile acestea de fasting alternativ arată că de fapt pierderea în greutate nu este spectaculoasă și nu este cu nimic mai mare sau mai deosebită de dieta hipocalorică, de exemplu. Deci fastingul alternativ se spune că ar aduce mai multe beneficii sănătății, mai e nevoie încă de studii care să confirme toate teoriile acestea care ridică în slăvi fastingul alternativ. Acum toată lumea, nutriționiști mai mult sau mai puțin pregătiți în domeniu, adică mai mult sau mai puțin cu studii, recomandă acest fasting alternativ.
PS News: Este intermitent fasting-ul benefic pentru toată lumea?
Marie Vrânceanu: Nu este nici cum o dietă miraculoasă și bineînțeles că poate avea și o serie de contraindicații. Aceste contraindicații sunt mai ales pentru pacienții care suferă de anumite patologii, cum ar fi diabetul de tip 1, chiar și diabetul de tip 2. Deci, întotdeauna când vorbim despre diete, fie ele fasting, fie ele hipocalorice, ketogenice, trebuie neapărat să ne adresăm unui specialist în nutriție care să ne facă dieta după chipul și asemănarea noastră, ca să spunem așa.
